UE reînnoiește sancțiunile împotriva Rusiei și pregătește o nouă serie de măsuri

Având în vedere că restricțiile existente au fost prelungite până în ianuarie 2026, Bruxelles-ul are acum în vedere un pachet de 18 sancțiuni mai dure care vizează flota fantomă a Rusiei și exporturile de energie

Bruxelles – Uniunea Europeană a reînnoit oficial sancțiunile împotriva Rusiei pentru încă șase luni, prelungind măsurile restrictive până la sfârșitul lunii ianuarie 2026. Această decizie, confirmată luni dimineață de Consiliul Afaceri Externe al UE printr-o procedură scrisă, vine în urma unei săptămâni de discuții interne și a unui consens la care s-a ajuns la summitul de săptămâna trecută între cele 27 de state membre.

Măsura asigură continuitatea celor 17 pachete de sancțiuni deja în vigoare din februarie 2022, când Rusia și-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei. Setul actual de sancțiuni, care trebuia inițial să expire la 31 iulie, include restricții radicale care vizează economia Rusiei, sectorul financiar și persoane și entități-cheie legate de eforturile de război ale Kremlinului.

Unanimitate în mijlocul unei disensiuni liniștite

În ciuda ezitărilor anterioare din partea unor țări precum Ungaria și Slovacia – ambele exprimându-și în mod tradițional rezerve cu privire la abordarea punitivă a UE față de Moscova – de data aceasta nu a existat nicio opoziție la reînnoire. Chiar și acești membri mai reticenți s-au abținut să blocheze procedura, semnalând un moment rar de unitate în ceea ce a fost altfel o dezbatere fracționată și evolutivă cu privire la modul de abordare a Kremlinului.

Măsurile reînnoite mențin, printre altele, înghețarea a aproximativ 210 miliarde EUR în active aparținând băncii centrale ruse. Aceste fonduri rămân imobilizate în jurisdicțiile UE, majoritatea fiind deținute prin intermediul Euroclear, o societate de servicii financiare cu sediul la Bruxelles. Soarta acestor active rămâne un punct major de dispută, cu incertitudini juridice și politice în ceea ce privește propunerile de confiscare totală a acestora sau de realocare a profiturilor generate de acestea pentru reconstrucția Ucrainei.

Cu ochii pe cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni

În timp ce prelungirea sancțiunilor existente menține status quo-ul, oficialii UE lucrează deja la o nouă serie de sancțiuni mai agresive. Se preconizează că cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni, aflat în prezent în curs de pregătire la Bruxelles, se va concentra în mare măsură pe dezmembrarea așa-numitei „flote fantomă” a Rusiei – o rețea secretă de nave utilizate pentru a eluda restricțiile internaționale privind exporturile de petrol – și pe înăsprirea în continuare a controalelor privind exporturile de energie rusești.

Potrivit unor surse din UE, Comisia Europeană amână introducerea oficială a pachetului până după o întâlnire bilaterală importantă între președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, și prim-ministrul slovac, Robert Fico. Fico și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul unor sancțiuni mai stricte asupra aprovizionării cu gaz a țării sale, având în vedere dependența continuă a Slovaciei de importurile de energie din Rusia.

Această întârziere evidențiază echilibrul pe care UE trebuie să îl realizeze: menținerea presiunii asupra Moscovei și, în același timp, satisfacerea preocupărilor privind securitatea energetică ale statelor membre mai vulnerabile.

O propunere dezbinătoare: Reducerea plafonului prețului petrolului

Unul dintre cele mai controversate elemente în discuție pentru viitorul pachet de sancțiuni este o potențială reducere a plafonului de preț pentru țițeiul rusesc – o măsură introdusă inițial de coaliția G7 pentru a limita veniturile Moscovei fără a perturba piețele petroliere globale.

Totuși, această idee se confruntă cu obstacole semnificative. Deoarece plafonarea prețului petrolului este o inițiativă condusă de G7, orice ajustare ar necesita consensul tuturor membrilor G7. Se pare că există un scepticism crescând în rândul principalilor actori, inclusiv în SUA, în special având în vedere climatul politic din jurul Casei Albe sub conducerea lui Donald Trump. Chiar și în cadrul UE, unele state membre sunt prudente cu privire la revizuirea plafonului, temându-se de consecințe neintenționate asupra prețurilor globale la energie și asupra propriilor economii.

Răbdare strategică sau impuls în scădere?

Decizia UE de a reînnoi sancțiunile transmite un mesaj clar că rămâne hotărâtă să sprijine Ucraina și să mențină presiunea asupra Rusiei. Cu toate acestea, progresele lente înregistrate în finalizarea celui de al 18-lea pachet și lipsa consensului cu privire la elementele-cheie ridică semne de întrebare cu privire la unitatea și rezistența pe termen lung a blocului.

După doi ani de război, strategia de sancțiuni a UE se află într-un moment critic. Deși măsurile existente au pus la încercare economia Rusiei, acestea nu au reușit să schimbe cursul Kremlinului. Întrebarea care se pune acum este dacă măsurile viitoare vor aduce noi presiuni strategice – sau dacă ezitările politice le vor dilua eficacitatea. Pe măsură ce conflictul se prelungește și atenția globală se îndreaptă către alte puncte critice geopolitice, UE se confruntă cu un test al hotărârii sale și al capacității sale de a acționa în mod colectiv într-o perioadă de criză prelungită.

Alessandro Fiorentino