Subscribe
În ultimii ani, convergența dintre politicile europene de coeziune și Planul național de redresare și reziliență (NRRP/PNRR) a reprezentat cea mai importantă oportunitate de revitalizare economică și socială a Italiei de la al Doilea Război Mondial încoace. Obiectivul principal nu a fost doar creșterea PIB-ului, ci și reducerea decalajelor teritoriale, generaționale și de gen.
Care este situația Italiei în ceea ce privește coeziunea și incluziunea socială?
Pilonii coeziunii în NRRP
Dimensiunea socială pătrunde în întreaga structură a NRRP, găsindu-și expresia cea mai deplină în Misiunea 5 („Incluziune și coeziune”) și Misiunea 6 („Sănătate”), integrate cu resurse provenite din fondurile de coeziune ale UE (FSE+ și FEDR):
- Reechilibrarea teritorială: Principiul transversal care prevede alocarea a 40 % din resurse către Italia de Sud ( Mezzogiorno) în vederea reducerii decalajului istoric dintre Nord și Sud.
- Politici active pe piața muncii: modernizarea serviciilor de ocupare a forței de muncă și integrarea tinerilor, a femeilor și a persoanelor vulnerabile.
- Infrastructura socială și asistența medicală locală: îmbunătățirea serviciilor medicale locale și regenerarea suburbiilor și a zonelor centrale.
Rezultate cheie obținute
- Reforma pieței muncii și programul GOL
Prin intermediul unor reforme active ale politicilor, programul GOL (Garanzia di Occupabilità dei Lavoratori / Garanția de angajabilitate a lucrătorilor) s-a concretizat pe întreg teritoriul național. Sute de mii de lucrători și șomeri au beneficiat de parcursuri personalizate de formare și recalificare digitală, consolidând rețeaua Centrelor de ocupare a forței de muncă și îmbunătățind angajabilitatea celor mai vulnerabile categorii de persoane.
- Servicii medicale locale și îngrijire la domiciliu
Coeziunea prin protecția sănătății a dus la lansarea și dezvoltarea rețelelor de centre comunitare de sănătate (Case della Comunità) și de spitale comunitare (Ospedali di Comunità). Telemedicina și îngrijirea la domiciliu („Domiciliul ca loc principal de îngrijire”) au început să reducă aglomerația din rețeaua spitalicească, asigurând continuitatea îngrijirii, în special pentru persoanele vârstnice și dependente din zonele rurale sau izolate.
- Regenerarea urbană și zonele centrale
Prin intermediul planurilor urbane integrate și al intervențiilor în localitățile marginalizate, au fost demarate și finalizate mii de șantiere de construcții, având ca obiective:
- Reabilitarea locuințelor sociale.
- Crearea de centre multifuncționale și de baze sportive în cartierele defavorizate.
- Combaterea sărăciei educaționale prin extinderea rețelei de creșe și prin introducerea programului școlar cu normă întreagă.
- Respectarea cerinței de alocare pentru zona sudică
Angajamentul de a rezerva cel puțin 40 % din investițiile teritoriale pentru sud a fost asigurat printr-o monitorizare constantă. Lucrările de infrastructură, îmbunătățirea legăturilor feroviare și măsurile de coeziune industrială (cum ar fi Zona Economică Specială Unică / ZES Unica) au stimulat investițiile private și crearea de locuri de muncă în regiunile din sud.
Provocări deschise
Italia se numără printre țările europene cu cel mai ridicat ritm de progres în ceea ce privește îndeplinirea etapelor-cheie și a obiectivelor aprobate de Comisia Europeană.
Cu toate acestea, adevărata provocare legată de „ultima milă” depășește simpla capacitate de cheltuire.
- Problema esențială: transformarea infrastructurii fizice nou construite în servicii eficiente și durabile. Clădirile, instrumentele și platformele digitale necesită personal calificat (medici, asistenți sociali, formatori) pentru a asigura că impactul asupra vieții cetățenilor rămâne permanent.
Sinergia dintre resursele extraordinare ale programului NextGenerationEU și programarea obișnuită a politicii de coeziune reprezintă cheia pentru asigurarea unei Italii mai echitabile, mai incluzive și mai apropiate de nevoile fiecărui teritoriu.
Prof. Giuseppe Arnone