Subscribe
Roma menționează riscurile persistente de infiltrare teroristă și mișcări migratorii secundare, deoarece controalele temporare la frontierele aeriene și maritime rămân în vigoare în conformitate cu regulile Schengen.
Italia a prelungit controalele temporare la frontiera cu Spania pentru încă 15 zile, menținând verificările asupra conexiunilor aeriene și maritime dintre cele două țări pe fondul îngrijorărilor continue privind securitatea internă și posibila infiltrare a teroriștilor prin rutele de migrație ilegală.
Ministrul de Interne, Matteo Piantedosi, a anunțat prelungirea pe 15 septembrie, în urma unei evaluări efectuate de Comitetul italian pentru analiză în domeniul imigrației și securității frontierelor. Roma a comunicat oficial această decizie Comisiei Europene și miniștrilor de interne ai celorlalte state membre ale Uniunii Europene.
Potrivit Ministerului de Interne, condițiile de securitate care au determinat introducerea măsurilor de control nu au dispărut încă. Autoritățile continuă să identifice „profiluri cu risc ridicat” pentru securitatea națională, pe lângă îngrijorările legate de faptul că mișcările migratorii ilegale ar putea fi exploatate de persoane afiliate unor organizații teroriste.
Măsura reprezintă o reintroducere temporară a controalelor la frontierele interne și nu, strict vorbind, o suspendare a apartenenței Italiei la spațiul Schengen. În conformitate cu Codul frontierelor Schengen, statele participante permit, în mod normal, persoanelor să treacă frontierele interne fără controale sistematice. Cu toate acestea, legislația UE permite guvernelor să restabilească temporar controalele atunci când a fost identificată o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne.
O astfel de măsură trebuie să rămână excepțională. Normele europene prevăd că controalele la frontierele interne ar trebui utilizate doar ca ultimă soluție și trebuie să îndeplinească criteriile de necesitate și proporționalitate. Domeniul de aplicare geografic și durata acestora ar trebui, de asemenea, să se limiteze la ceea ce este strict necesar pentru a face față amenințării identificate.
Măsurile adoptate de Italia și Spania au avut la origine situația de urgență legată de migrație care a apărut în jurul orașului Ceuta, orașul autonom spaniol situat pe coasta nord-africană, la granița cu Marocul. Italia a introdus inițial controale începând cu 1 august, ca urmare a unei creșteri semnificative a intrărilor ilegale în enclava spaniolă și a temerilor că unii migranți ar putea să se deplaseze ulterior prin spațiul Schengen către alte țări europene.
La sfârșitul lunii august, Roma a extins măsurile de control. La acel moment, Ministerul de Interne a recunoscut măsurile luate de Spania și de Uniunea Europeană pentru stabilizarea situației, concluzionând totuși că circumstanțele care justificau precauții suplimentare nu se atenuaseră încă suficient.
Această nouă prelungire demonstrează că autoritățile italiene de securitate rămân prudente. Preocuparea nu se referă doar la numărul sosirilor ilegale, ci și la ceea ce autoritățile europene numesc „mișcări secundare”: migranții care intră în spațiul Schengen printr-o țară, înainte de a se deplasa fără autorizație către un alt stat membru.
Terorismul adaugă o dimensiune de securitate distinctă și mai sensibilă. Codul revizuit al frontierelor Schengen identifică în mod explicit incidentele sau amenințările teroriste printre circumstanțele care pot constitui o amenințare gravă la adresa securității interne. Cu toate acestea, existența unui astfel de temei juridic nu înseamnă că migrația ilegală în sine este asimilată terorismului. Mai degrabă, autoritățile evaluează posibilitatea ca mișcările necontrolate să creeze vulnerabilități care pot fi exploatate de persoane periculoase.
Această dispută ilustrează, de asemenea, o provocare mai amplă cu care se confruntă spațiul Schengen. Spațiul european fără frontiere este una dintre realizările cele mai concrete ale UE, permițând sutelor de milioane de rezidenți să călătorească între țările participante fără controale de rutină la frontierele interne. Cu toate acestea, guvernele au recurs din ce în ce mai des la controale temporare ca răspuns la terorism, migrația ilegală, crima organizată și instabilitatea geopolitică.
Italia însăși menține în prezent controale separate la frontiera sa terestră cu Slovenia, invocând riscuri precum infiltrarea teroriștilor de-a lungul rutei din Balcanii de Vest, migrația ilegală și rețelele criminale de trafic de persoane. Alte țări din spațiul Schengen au introdus controale la diverse frontiere interne din motive legate de securitate și de migrație.
Spania, la rândul său, a anunțat, de asemenea, măsuri de control temporare care vizează frontierele sale interne aeriene și maritime cu Italia, subliniind implicațiile bilaterale ale situației actuale de securitate.
Întrebarea cheie este, așadar, cât timp vor mai fi necesare aceste măsuri excepționale. Conform legislației UE, prelungirile repetate impun guvernelor să demonstreze în continuare că amenințarea persistă și că controalele la frontieră rămân proporționale cu aceasta. Trebuie luate în considerare și măsuri alternative, inclusiv intensificarea cooperării polițienești și controale specifice ale forțelor de ordine.
Deocamdată, decizia lui Piantedosi indică faptul că Roma consideră că nu au fost încă îndeplinite condițiile necesare pentru revenirea completă la procedurile Schengen obișnuite în relația cu Spania. Perioada suplimentară de 15 zile va oferi autorităților italiene un interval suplimentar în care să monitorizeze evoluțiile din Spania, mișcările migraționale din Europa și evaluările serviciilor de informații privind posibile amenințări la adresa securității.
Alessandro Fiorentino