Datele biometrice înlocuiesc ștampilele de pașaport în 29 de țări, promițând o securitate sporită, dar stârnind îngrijorări cu privire la întârzierile din aeroporturi
O transformare majoră în gestionarea frontierelor europene a intrat oficial în vigoare. Începând cu 10 aprilie 2026, Sistemul de intrare/ieșire (EES) al Uniunii Europene este pe deplin operațional, marcând sfârșitul ștampilelor tradiționale din pașapoarte și începutul unei noi ere a controalelor de frontieră digitale, bazate pe biometrie, pentru călătorii din afara UE.
Sistemul, introdus treptat începând din octombrie 2025 în 29 de țări europene, este acum pe deplin implementat. Acesta înregistrează electronic intrările și ieșirile, colectând nu numai datele din pașapoarte, ci și amprentele digitale și imaginile faciale ale călătorilor care intră în UE pentru șederi de scurtă durată. Schimbarea este menită să modernizeze procedurile de frontieră, să sporească securitatea și să reducă frauda, dar se așteaptă, de asemenea, să creeze perturbări inițiale, în special în aeroporturile aglomerate.
Un sistem care este acum pe deplin în vigoare
Începând cu 10 aprilie, noile norme se aplică în mod universal în toate țările participante. Sistemul european de eliberare a pașapoartelor înlocuiește ștampilarea manuală a pașapoartelor cu un sistem digital centralizat care urmărește când și unde călătorii din afara UE intră și ies din spațiul Schengen.
Potrivit Comisiei Europene, sistemul și-a demonstrat deja eficiența în timpul implementării sale etapizate. Mai mult de 24 000 de persoane au fost refuzate la intrare din cauza unor probleme precum documente expirate sau falsificate sau nejustificarea scopului vizitei lor. În plus, peste 600 de persoane au fost semnalate ca potențiale riscuri de securitate.
Activarea completă a sistemului reprezintă o etapă semnificativă în efortul mai amplu al UE de a-și consolida frontierele externe, facilitând în același timp călătoriile legale.
Cine este afectat – și cine nu este
SEE se aplică cetățenilor din afara UE și din afara spațiului Schengen care călătoresc în Europa pentru sejururi de scurtă durată – definite ca fiind de până la 90 de zile în cadrul unei perioade de 180 de zile. Aceasta include turiștii, persoanele care călătoresc în interes de afaceri și persoanele care efectuează vizite transfrontaliere de scurtă durată.
De exemplu, cetățenii britanici – tratați acum ca resortisanți ai țărilor terțe în urma Brexitului – intră sub incidența sistemului, chiar dacă sunt scutiți de viză pentru șederi de scurtă durată. Același lucru este valabil și pentru călătorii din alte țări fără viză, indiferent dacă aceștia vizitează țara în scop turistic sau de muncă. Chiar și persoanele care dețin proprietăți în UE, dar nu au permis de ședere, trebuie să se conformeze noilor proceduri.
Sistemul este implementat în 25 de state membre ale UE din spațiul Schengen, inclusiv în țări precum Franța, Germania, Italia și Spania, precum și în patru țări asociate din afara UE: Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
Cu toate acestea, nu toate țările europene sunt incluse. Irlanda și Cipru, care nu fac parte din spațiul Schengen, continuă să se bazeze pe controalele tradiționale ale pașapoartelor. Anumite categorii de călători sunt, de asemenea, scutite, inclusiv membrii de familie ai cetățenilor UE care dețin cărți de ședere valabile, echipajele de transport internațional și personalul militar care participă la misiuni NATO sau ale Parteneriatului pentru Pace.
Cetățenii microstatelor precum Andorra, San Marino, Cetatea Vaticanului și Monaco sunt, de asemenea, excluși din sistem.
Îngrijorări cu privire la întârzierile din aeroporturi
În ciuda beneficiilor sale pe termen lung, se preconizează că SEE va cauza perturbări semnificative pe termen scurt. Autoritățile aeroportuare și asociațiile companiilor aeriene au avertizat cu privire la prelungirea timpilor de așteptare, în special în perioadele de vârf ale călătoriilor.
Potrivit grupurilor din industrie, timpii de așteptare la controalele de frontieră au ajuns deja până la două ore în unele cazuri în timpul fazei de tranziție, cu cozi chiar mai lungi raportate la anumite aeroporturi. Unul dintre principalele motive este faptul că, de la sfârșitul lunii martie, toți călătorii din țări terțe trebuie să fie prelucrați prin SEAE, fără excepție.
Anterior, autoritățile de frontieră aveau flexibilitatea de a suspenda sau de a reduce procedurile SEE în timpul perioadelor de trafic intens. Acest lucru nu mai este posibil în cazul punerii în aplicare integrale, ceea ce crește presiunea asupra punctelor de intrare deja aglomerate.
Ca urmare, călătorii sunt sfătuiți să ajungă la aeroporturi cu cel puțin 90 până la 120 de minute mai devreme decât de obicei, pentru a ține cont de eventualele întârzieri. Deși se așteaptă ca aceste perturbări să se atenueze în timp, pe măsură ce procedurile devin mai simplificate, părțile interesate din industrie îndeamnă Comisia Europeană să permită o flexibilitate temporară în timpul sezonului de călătorie din vara anului 2026.
Rolul pașapoartelor biometrice
Deși pașapoartele biometrice nu sunt obligatorii în cadrul SEAE, acestea oferă un avantaj semnificativ. Călătorii cu documente biometrice pot utiliza chioșcurile de autoservire pentru a-și înregistra datele mai rapid, reducând astfel timpul petrecut la controalele de frontieră.
Cei care nu au pașapoarte biometrice trebuie să completeze procesul de înregistrare la ghișee cu personal, unde li se va cere să furnizeze amprente digitale și o imagine facială. Această înregistrare inițială poate dura mai mult, dar datele vor fi stocate timp de trei ani, ceea ce va face ca intrările ulterioare în UE să fie mult mai rapide.
Refuzul de a furniza date biometrice va duce la refuzul automat al intrării, subliniind cadrul strict de aplicare a sistemului. Copiii sub vârsta de 12 ani sunt scutiți de amprentare, dar trebuie totuși să fie fotografiați.
Este important de reținut faptul că călătorii nu trebuie să se înregistreze în prealabil pentru EES. Toate datele sunt colectate la punctul de intrare în UE.
Un act de echilibrare între securitate și eficiență
Lansarea sistemului de intrare/ieșire reprezintă o schimbare istorică în modul în care Europa își gestionează frontierele. Prin înlocuirea proceselor manuale învechite cu urmărirea digitală avansată, UE urmărește să sporească atât securitatea, cât și eficiența.
Cu toate acestea, tranziția vine la pachet cu provocări. Lunile următoare vor testa capacitatea sistemului de a gestiona un număr mare de pasageri fără a provoca întârzieri excesive.
Dacă va avea succes, Sistemul european de supraveghere a frontierelor ar putea deveni un model pentru gestionarea frontierelor la nivel mondial – combinând inovarea tehnologică cu o supraveghere mai strictă într-un mediu de călătorie global tot mai complex.