Subscribe
În timp ce lumea se confruntă cu provocări istorice – de la concurența cu China la războiul din Ucraina, de la criza energetică la instabilitatea logistică – liberul schimb, un motor esențial al creșterii și prosperității pentru națiunile productive, este din nou atacat. Indicele barierelor comerciale 2025 (TBI ), publicat recent de o echipă internațională de cercetători, oferă o imagine clară: barierele comerciale sunt în creștere, iar Occidentul, în loc să conducă cauza libertății economice, se întoarce spre interior.
Indicele analizează 122 de țări, acoperind 97% din PIB-ul mondial, și arată că nivelul restricțiilor comerciale a crescut cu 7% în doar doi ani. Nu este vorba doar despre tarife – pericolul real constă acum în barierele indirecte: reglementări digitale, restricții privind serviciile și obstacole birocratice. În mod alarmant, cei mai slabi performanți nu sunt regimurile autoritare, ci democrațiile occidentale.
Ideologia înlocuiește piețele: Contradicțiile Occidentului
Sub pretextul „eticii digitale”, „durabilității” și „drepturilor privind datele”, guvernele occidentale construiesc ziduri de reglementare care sufocă dinamismul economic.
TBI este tranșant: cele mai rele țări pentru restricțiile comerciale digitale sunt Germania (locul 121), Franța (locul 122), Italia (locul 119), Spania (locul 118) și Ungaria (locul 120). Vinovații? Un amestec toxic de reglementări UE – GDPR, Legea serviciilor digitale, Legea piețelor digitale și, în prezent, Legea IA – care impun sarcini juridice și financiare tuturor celor care doresc să facă afaceri online.
Realitatea este că aceste norme afectează în principal întreprinderile mici și start-up-urile, sufocând inovarea și concurența. După cum Fratelli d’Italia a susținut de mult timp, aceste măsuri nu vizează protejarea oamenilor, ci extinderea puterii în mâinile birocraților nealeși. După cum a declarat în mod repetat prim-ministrul Giorgia Meloni: „Nu putem sufoca competitivitatea întreprinderilor în numele unei ideologii care există doar pentru a justifica mai multe puteri pentru cei care nu au fost aleși niciodată”.
Italia: Prinsă între depășirea atribuțiilor UE și inerția internă
Italia ocupă doar locul 50 din 122 de țări – o poziție dezamăgitoare pentru una dintre cele mai importante națiuni producătoare din Europa. Principalele probleme sunt restricțiile excesive din sectorul serviciilor, logistica ineficientă și birocrația paralizantă.
Italia rămâne o victimă a politicilor economice dictate de Bruxelles, acceptând fiecare nouă directivă fără a-și apăra propria bază industrială. Este nevoie de o schimbare patriotică – o schimbare care să elibereze întreprinderile italiene de constrângerea Bruxelles-ului și să promoveze acorduri comerciale bilaterale adaptate intereselor naționale ale Italiei.
Modelul CANZUK: Liberul schimb conservator în acțiune
Țările anglofone din alianța CANZUK – Canada (locul 4), Australia (locul 7), Noua Zeelandă (locul 6) și Regatul Unit (locul 9) – strălucesc în acest indice, dovedind că liberul schimb și suveranitatea națională pot coexista.
Regatul Unit, în special, a urcat în clasament după Brexit, datorită unei politici comerciale mai autonome și pragmatice. Aceste țări arată că piețele libere nu necesită supunere globalistă, ci prosperă cel mai bine atunci când sunt ghidate de guverne puternice, suverane și angajate față de cetățenii lor.
Tarifele și protecționismul în creștere în Sudul global
În timp ce tarifele tradiționale rămân arma preferată în multe țări în curs de dezvoltare – cu India (locul 120), Indonezia (locul 122), Vietnam (locul 117) și Egipt (locul 82) în fruntea listei – ceea ce este cel mai alarmant este că până și Statele Unite se îndreaptă din nou către tarife.
Potrivit TBI, strategia tarifară anunțată recent de președintele Trump ar putea, dacă ar fi pusă în aplicare pe deplin, să coboare SUA de pe locul 61 pe locul 111 – un semn al instabilității în care au devenit normele comerciale globale.
Restricțiile privind serviciile și barierele netarifare: Noua față a protecționismului
În timp ce țările mai sărace se bazează pe tarife, națiunile mai bogate utilizează instrumente mai puțin vizibile, dar la fel de dăunătoare: obstacole în calea acordării licențelor profesionale, norme sanitare, standarde tehnice și bariere digitale.
UE este unul dintre cei mai mari infractori, folosind justificări de „siguranță” și „mediu” pentru a bloca importuri precum carnea de pasăre americană sau carnea de vită argentiniană. Acestea nu sunt politici de protecție a consumatorilor – ci arme protecționiste îmbrăcate în retorică ecologică.
Răspunsul conservator: Mai puțină birocrație, mai multă libertate economică
Indicele barierelor comerciale 2025 confirmă ceea ce Fratelli d’Italia a spus tot timpul: reglementarea excesivă nu protejează cetățenii – ci sufocă economiile reale, sufocă întreprinderile mici și avantajează giganții multinaționali care își permit să navigheze prin birocrație.
Avem nevoie de o strategie economică înrădăcinată în conservatorism, suveranitate și productivitate: o strategie care să reducă barierele comerciale, să reducă birocrația, să îmbunătățească logistica și securitatea juridică și să creeze parteneriate bilaterale cu națiuni care gândesc la fel, bazate pe interes și respect reciproc.