Subscribe
Raportul privind TBI 2025 (indicele barierelor comerciale) a fost publicat în ultimele zile. Analiza unui astfel de document este interesantă, mai ales dacă ne uităm la situația economică cu care ne confruntăm în prezent. Lumea descrisă de acest indice este cu siguranță destul de diferită de cea care ar putea fi detectată în anul următor, în special din cauza grabei de taxe vamale declanșate de noile politici economice ale administrației Trump privind comerțul internațional. Taxele impuse de Statele Unite au avut deja, ca răspuns, o înăsprire a costurilor de import-export, care ar putea afecta – pe termen mediu și lung – economiile mai multor țări și chiar întreaga Uniune Europeană. Relația SUA cu China, de exemplu, precum și viitoarele summituri care ar putea avea loc între președintele Trump și Europa cu Ursula Von Der Leyen, vor fi cu siguranță elemente care vor fi luate în considerare în viitoarea analiză a indicelui barierelor comerciale. În același timp, raportul TBI 2025 este un punct de plecare indispensabil pentru a fi analizat, util pentru a pune bazele care ne pot ajuta să înțelegem mișcările marilor puteri economice și comerciale pe tabla de șah internațională.
CE MĂSOARĂ INDICELE BARIERELOR COMERCIALE?
Pentru a analiza aceste date, trebuie mai întâi să înțelegem de unde provin, ce reprezintă și cum sunt colectate. Indicele barierelor comerciale, ca indice compozit, utilizează date din surse diverse și autorizate, cum ar fi OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) pentru restricțiile privind serviciile, sau OMC (Organizația Mondială a Comerțului) pentru a analiza barierele netarifare, tarifele și acordurile de liber schimb. Cu toate acestea, pentru a înțelege ce măsoară acest indice, este necesar să intrăm în specificul datelor și al metodologiei prin care acestea sunt afișate. Indicele barierelor comerciale analizează barierele comerciale directe și indirecte din 122 de țări, care acoperă aproximativ 97% din PIB-ul mondial și 80% din populația globală. Comparativ cu ediția din 2023, care includea 88 de țări, această ediție reprezintă o extindere semnificativă pentru a reflecta mai bine dinamica comerțului mondial. Scopul acestui indice este de a analiza totalitatea schimburilor comerciale efectuate de întreaga populație a lumii și, având în vedere nivelul atins în această ediție, acesta poate oferi o proiecție mai mult decât veridică. În special, barierele directe examinate se împart în trei categorii: tarifele, barierele netarifare (BNT) și restricțiile privind serviciile. Apoi, există un al patrulea pilon al analizei, numit Facilitare, care vizează evaluarea elementelor structurale care afectează comerțul, cum ar fi logistica, drepturile de proprietate, restricțiile privind comerțul digital și participarea statelor la acordurile de liber schimb (ALS).
LIMITAREA CONTINGENȚEI ECONOMICE ACTUALE
După cum s-a menționat deja în introducerea acestui articol, indicele barierelor comerciale din 2025 ar putea fi considerat un studiu de istorie economică, în special din cauza noilor politici comerciale economice impuse de SUA sub administrația Trump. De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că datele conținute în raportul publicat recent au fost colectate și analizate chiar în primele luni ale anului 2025, în timp ce noile date ale SUA au sosit abia în luna imediat anterioară publicării articolului. Într-adevăr, tabelele conținute în raport nu reflectă perspectiva că campania tarifară a lui Trump (inițiată pentru a aborda presupusele dezechilibre comerciale) ar putea fi permanentă. În prezent, SUA ocupă locul 61 la nivel mondial într-o listă dominată de Hong Kong și închisă de Indonezia, pe locul 122. În cazul în care campania tarifară devine o politică structurală și nu o strategie politică pe termen scurt, poziția SUA ar fi revizuită în scădere, coborând-o pe locul 111, între Gambia și Kârgâzstan. Clasamentul pe baza datelor dezagregate ar scădea, de asemenea, și ar coborî SUA pe ultimul loc în clasamentul tarifelor prin creșterea ratei medii a tarifelor la cel mai ridicat nivel dintre cele 122 de țări (depășind nivelul actual de 19% al Egiptului) și prin creșterea ponderii scutirilor tarifare de la 47% la 0%.