Subscribe
Ursula von der Leyen solicită măsuri de protecție comercială mai puternice, reducerea costurilor pentru întreprinderi și o nouă strategie de canalizare a economiilor gospodăriilor către companiile europene
Uniunea Europeană trebuie să-și reconstruiască puterea economică în jurul industriei interne, potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a prezentat o strategie mai fermă pentru a concura cu China și a finanța viitorul continentului. În cadrul unui discurs adresat liderilor de afaceri francezi la Paris, ea a prezentat o viziune a Europei ca o regiune capabilă să producă bunuri esențiale, să atragă investiții și să protejeze sectoarele strategice.
Mesajul ei a reflectat recunoașterea faptului că ipotezele care stăteau la baza modelului economic anterior al Europei au dispărut. Continentul nu se mai poate baza pe energia ieftină importată, pe accesul în continuă extindere către China, pe un sistem comercial global deschis și pe protecția americană garantată în mare măsură. Lideratul tehnologic occidental, considerat odată ca fiind de la sine înțeles, se confruntă, de asemenea, cu o concurență din ce în ce mai puternică.
Von der Leyen a susținut că, în consecință, Europa trebuie să readucă capacitatea industrială în centrul procesului de elaborare a politicilor. Abordarea sa urmează multe dintre recomandările cuprinse în raportul lui Mario Draghi privind competitivitatea europeană, în care se avertiza că investițiile insuficiente și piețele fragmentate slăbesc capacitatea UE de a ține pasul cu alte puteri economice.
Energia reprezintă obstacolul cel mai imediat. Producătorii europeni se confruntă în continuare cu costuri care depășesc adesea cele ale concurenților lor internaționali, ceea ce afectează investițiile și producția. Von der Leyen a descris energia drept principala constrângere asupra competitivității și a afirmat că următorul buget al UE ar trebui să devină un instrument financiar care să sprijine o mai mare independență europeană.
Bruxelles intenționează, de asemenea, să reducă povara reglementării care apasă asupra întreprinderilor. Comisia își propune să reducă costurile administrative cu 25 % pentru întreprinderi în general și cu 35 % pentru întreprinderile mici și mijlocii până în 2029. Companiile europene, a sugerat von der Leyen, nu ar trebui să fie dezavantajate nici de reglementările naționale complicate, nici de concurenții străini care își desfășoară activitatea în condiții mai puțin exigente.
China a fost ținta cea mai evidentă a discursului său. Beijingul rămâne un partener comercial esențial, iar UE continuă să urmărească o politică de limitare a riscurilor economice, în loc să separe cele două economii. Cooperarea nu poate însemna însă tolerarea pe termen nelimitat a dezechilibrelor structurale.
Conform cifrelor citate de președintele Comisiei, unele companii chineze beneficiază de subvenții de până la opt ori mai mari decât cele de care beneficiază întreprinderile comparabile din țările OCDE. În același timp, deficitul comercial al Europei față de China s-a apropiat de 1 miliard de euro pe zi și afectează în prezent fiecare stat membru al UE.
Von der Leyen a afirmat că discuțiile cu Beijingul trebuie să conducă la schimbări concrete. În cazul în care negocierile se vor dovedi ineficiente, Bruxellesul este pregătit să recurgă pe deplin la mecanismele sale de apărare comercială. Anul trecut, Comisia a deschis peste 30 de noi anchete privind presupuse practici comerciale neloiale, aproape de trei ori mai multe decât media anuală istorică.
De asemenea, UE dispune de un instrument de combatere a coerciunii, conceput pentru a interveni atunci când o țară care nu este membră exercită presiuni economice pentru a influența deciziile europene. Deși von der Leyen nu a menționat direct acest mecanism, avertismentul său a indicat faptul că Comisia este dispusă să apere industriile considerate esențiale pentru securitatea și autonomia Europei.
Protejarea producției reprezintă doar o parte a strategiei. Europa trebuie, de asemenea, să găsească fondurile necesare pentru modernizarea fabricilor, dezvoltarea tehnologiilor ecologice și extinderea întreprinderilor inovatoare. Se estimează că gospodăriile europene dețin în prezent depozite bancare în valoare de 10 trilioane de euro. O mare parte din acest capital nu ajunge la întreprinderile care au nevoie de fonduri pentru a se dezvolta.
Uniunea Economiilor și Investițiilor propusă are ca scop crearea unor piețe de capital europene mai profunde și mai integrate, facilitând contribuția economiilor private la susținerea întreprinderilor dincolo de granițele naționale. Propunerile Comisiei ar putea genera investiții suplimentare de până la 470 de miliarde de euro, ajutând Europa să-și reducă decalajul financiar față de Statele Unite și alți concurenți.
Von der Leyen dorește ca statele membre să ajungă la un acord până la sfârșitul anului. Ea ar prefera ca toate cele 27 de țări să participe, dar a dat de înțeles că o coaliție mai restrânsă ar putea merge mai departe dacă sprijinul unanim se dovedește imposibil. Acest comentariu sugerează că Bruxelles-ul s-ar putea baza din ce în ce mai mult pe grupuri de guverne dispuse să colaboreze atunci când deciziile la nivelul UE ajung într-un impas.
În ansamblu, propunerile marchează o reorientare către o politică economică europeană mai defensivă și mai intervenționistă. Costurile mai mici ale energiei, reglementările mai simple, aplicarea mai strictă a normelor comerciale și accesul îmbunătățit la capital sunt considerate componente interconectate ale aceleiași provocări.
Ambiția nu este aceea de a izola Europa de piețele globale, ci de a se asigura că deschiderea nu generează dependență. Pentru Comisie, întrebarea centrală este dacă Europa își poate transforma bogăția, cunoștințele industriale și piața unică într-o adevărată putere strategică. Răspunsul lui Von der Leyen este că da — dar numai dacă investește mai hotărât și este pregătită să protejeze ceea ce construiește.
Alessandro Fiorentino