„Câini de pază” sau „câini de companie”? Ce am auzit la masa rotundă pe tema alegerilor anticipate din România

Am moderat o masă rotundă la Parlamentul European, organizată de AUR și grupul ECR, pe tema alegerilor anticipate din România. Am început prin a spune că numărul jurnaliștilor independenți este în scădere, apoi i-am ascultat pe patru dintre ei prezentându-și argumentele. Aceștia au fost de acord că România are nevoie de alegeri. Condițiile pe care le-au impus în acest sens erau mai stricte decât un simplu apel la organizarea alegerilor.

Am început cu fraza lui John F. Kennedy, potrivit căreia nicio administrație, țară sau republică nu poate supraviețui fără dezbatere și critică. Apoi am luat o direcție pe care publicul nu o aștepta și am citat-o pe senatoarea Padmé Amidala din „Războiul stelelor”: „Așa moare libertatea… în aplauze asurzitoare.” Am folosit-o pentru a descrie ceea ce consider a fi anularea democrației de către instituțiile constituționale. Aceleași sisteme care odinioară aduceau oamenii la putere au fost folosite pentru a conferi autoritate deplină unei singure persoane.

Am pus două întrebări: „Cum redăm puterea poporului? Și ce rol ar trebui să joace mass-media?”

Sorin Roșca Stănescu a luat cuvântul primul. El a condus ziarul „Ziua” timp de zeci de ani, iar ulterior a ocupat funcția de senator. A ținut un discurs în limba română în numele Clubului Presei Române.

El l-a lăudat pe George Simion și echipa sa, afirmând că aceștia ar putea restabili democrația după ceea ce el a numit „lovitura de stat” din decembrie 2024. Argumentul său privind alegerile a fost unul constituțional. Alegerile anticipate, a spus el, nu reprezintă un eșec al democrației. Ele sunt o cale de ieșire dintr-un impas politic și o modalitate de a reconfirma un mandat. Atunci când formele de guvernare nu pot asigura stabilitatea, apelul la alegători este „o chestiune de responsabilitate publică”.

Rosca Stănescu a enumerat apoi elementele care conferă legitimitate unui vot. Cetățenii au nevoie de pluralism, de șanse egale și de o participare reală. Fiecare alegător trebuie să aibă acces la vot și să beneficieze de un buletin de vot sigur, iar fiecare candidat are nevoie de reguli echitabile. Legitimitatea, a spus el, provine din respectarea Constituției, din transparență și din libertatea presei. El a rezumat rolul presei numind cetățeanul singurul suveran și presa câinele de pază al suveranului, apoi a adăugat că tocmai am ascultat „un câine de pază”.

Cora Munteanu lucrează în domeniul mass-media de 33 de ani. Ea prezintă o emisiune la Metropola TV și a fost recent numită în consiliul de administrație al radioului public din România. Ceea ce a spus ea despre profesia noastră a fost greu de acceptat.

Ea a descris o anomalie: de aproape ani de zile, întreaga presă s-a aliniat în spatele celor aflați la putere. Aceasta repetă abuzurile lor, a spus ea, „poate chiar mai rău”, deoarece presa poate modela opinia publică. Ni se învață să nu favorizăm pe nimeni, a spus ea, iar dacă trebuie să favorizăm pe cineva, ar trebui să fie partea mai slabă. Munteanu a adus în discuție pandemia, când a spus că guvernul a acordat presei peste 50 de milioane de euro, și a întrebat cum ar putea cineva să critice guvernul după asta.

Cel mai puternic argument al ei a fost unul contrafactual. Dacă AUR ar fi la putere, a spus ea, presa ar fi în piață alături de protestatari, cerând dreptate. Ea a afirmat că vorbește în numele celor ale căror voci nu mai sunt auzite, nu în numele unui partid. De asemenea, a menționat persoanele care au venit la protestul din fața clădirii pe cheltuiala proprie, printre care mulți din Belgia și din țările vecine. În viziunea ei, acesta este un avertisment adresat „liderilor temporari” ai României.

Jim Ferguson, care conduce organizația Freedom Train International, a fost printre primii jurnaliști străini care au relatat despre criza electorală din România. El consideră că este vorba despre o poveste legată de libertatea de exprimare. Marea Britanie a dat lumii Magna Carta, a spus el, însă libertatea de exprimare de acolo a evoluat în direcția opusă. El a susținut că cenzura continuă să crească și că Europa de Est, cu credința sa creștină și tradițiile familiale, încă păstrează libertățile pe care Occidentul le pierde.

El ne-a spus că raportul Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA privind alegerile din România i-a ridicat unele întrebări. A călătorit în România, a discutat cu senatori, deputați, lideri și jurnaliști și a realizat un documentar. Ferguson a vorbit și despre audiență. Emisiunea sa are peste un milion de spectatori pe platforma sa, iar un europarlamentar i-a spus că cifra reală se ridică la zeci de milioane odată ce alte platforme preiau conținutul. Concluzia sa a fost să nu subestimăm niciodată mass-media independentă și rețelele sociale. El a prezis că Simion ar putea deveni prim-ministru sau președinte și a afirmat că Georgescu ar putea deveni un lider important odată ce nu va mai fi „persecutat politic”. A încheiat cu un apel la unitate în rândul patrioților.

Stephane Lucon, directorul „Le Monde Diplomatique România” și care locuiește în prezent în România, a fost cel mai prudent dintre vorbitori. El a fost de acord că alegerile anticipate pot restabili încrederea. A adăugat că peste 60% dintre români consideră că anularea alegerilor din 2024 este nelegitimă și că, până în prezent, nu are cunoștință de nicio dovadă a unei interferențe rusești.

El a avertizat cu privire la trei riscuri:

• Imparțialitate: Poate sistemul actual să organizeze alegeri echitabile și să respecte rezultatul acestora? Stephane a afirmat că persoanele responsabile de decizia Curții Constituționale nu au suferit nicio consecință și a susținut că mass-media a mușamalizat rolul partidelor de la guvernare în așa-numita campanie rusă. El a cerut declasificarea completă a informațiilor.
• Cenzura: El a afirmat că lucrurile nu s-au oprit la anularea legii. Plângerea sa, depusă la coordonatorul serviciilor digitale din România și transmisă Comisiei Europene în luna iulie, susține că Legea privind serviciile digitale poate fi folosită ca armă împotriva vocilor independente. De asemenea, el a criticat „sistemul de reacție rapidă”, despre care a afirmat că funcționează în temeiul legii, fără a fi prevăzut în textul acesteia.
• Interferența străină: Lucon a afirmat că acuzațiile aduse de FIMI sunt transformate într-o armă la nivel european și i-a menționat pe Macron și Tusk ca exemple de interferență pe care nimeni nu le-a numit manipulare.

Concluzia sa a fost că România ar trebui să organizeze alegeri anticipate, dar numai sub o supraveghere strictă. În caz contrar, aceiași oameni care au beneficiat de ceea ce el a numit o „lovitură de stat judiciară” ar conduce procesul electoral.

Fiecare vorbitor a răspuns în mod diferit la întrebarea mea referitoare la presă. Roșca Stănescu a vorbit despre datoria constituțională, Munteanu despre propriile deficiențe ale presei, Ferguson despre aria de acoperire a mass-mediei independente, iar Lucon despre regulile privind discursul online. Toți patru au considerat că o presă liberă reprezintă condiția necesară pentru un vot legitim.