SAFE în fața justiției: un program construit pe baze juridice șubrede

România contractează împrumuturi de până la 16,68 miliarde de euro pentru apărare în cadrul programului SAFE. Curtea Constituțională a confirmat acum că guvernul care a inițiat o parte esențială a programului și-a depășit competențele. Curtea nu a anulat niciun contract, iar repercusiunile politice continuă să se facă simțite.

Împrumuturile SAFE trebuie rambursate, astfel încât fiecare contract semnat în cadrul programului devine o datorie pentru contribuabilii români. Prima tranșă, în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, a sosit pe 26 august. O sumă de asemenea amploare necesită proceduri transparente. AUR susține că, în schimb, românii au avut parte de opacitate, iar plângerea penală depusă la Direcția Națională Anticorupție (DNA) explică motivele.

Plângerea vizează întregul lanț: pregătirea, selectarea companiei, negocierea, atribuirea contractului, finanțarea și executarea. Aceasta solicită procurorilor să investigheze posibile abuzuri în serviciu, falsuri și infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE.

• Rheinmetall: AUR subliniază faptul că contractele de mare anvergură sunt concentrate într-un singur grup industrial și pune sub semnul întrebării modul în care au fost redactate specificațiile tehnice.
• Piranha 5: un proiect pentru 139 de vehicule a fost respins. AUR compară costul de aproximativ 6 milioane de euro pe vehicul prezentat Parlamentului cu cel de aproximativ 9,4 milioane de euro comunicat ulterior. Producătorul afirmă că configurațiile nu sunt direct comparabile.
• Sistem de armament individual: acest program în valoare de 816,6 milioane de euro a început cu șapte operatori candidați, iar AUR întreabă cum a ajuns un al optulea să fie asociat soluției alese.
• OCCULT-AI: AUR pune sub semnul întrebării modul în care Digi a câștigat un proiect în valoare de aproximativ 190–200 de milioane de euro.

O cerere este deosebit de clară. AUR dorește ca DNA să confisceze fișierele electronice originale și metadatele, astfel încât anchetatorii să poată vedea când au fost create sau modificate documentele. Secretul militar poate fi legitim. Dar, așa cum subliniază AUR, „clasificat” nu trebuie să însemne „neverificabil”.

Vânzarea Șantierului Naval Mangalia reprezintă celălalt punct fierbinte. Activele au fost achiziționate de Rheinmetall pentru aproximativ 138 de milioane de euro, cu circa 46 de milioane de euro sub prețul inițial. AUR recunoaște că această diferență nu dovedește nimic în sine, dar susține că nu poate fi ignorată. Pentru un stat care vinde active industriale strategice în timp ce împrumută miliarde, este o întrebare legitimă.

Curtea Constituțională (CCR) a admis sesizarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, cu 5 voturi pentru și 4 împotrivă. Aceasta a constatat existența unui conflict juridic constituțional între Parlament și Guvern. Odată ce un guvern este demis printr-un vot de neîncredere, articolul 110 alineatul (4) îi limitează atribuțiile la administrarea curentă a afacerilor publice. Acesta nu poate emite ordonanțe de urgență. Succesiunea evenimentelor este dăunătoare. Pe 5 mai, ziua votului de cenzură, guvernul a adăugat 12 articole noi la ceea ce a devenit Ordonanța de urgență nr. 38/2026. Conform unor surse, expunerea de motive ar fi recunoscut motivul: guvernului i s-ar putea interzice emiterea de ordonanțe într-o perioadă interimară. Ordonanța a fost publicată pe 8 mai. În fapt, cabinetul a adoptat în grabă un cadru juridic înainte de a-și pierde competența de a face acest lucru. Acceptarea acestui comportament ar permite guvernului să controleze puterea legislativă, când ar trebui să fie exact invers. Stiripesurse relatează că Ilie Bolojan și Radu Miruță trebuie acum să-și explice deciziile privind SAFE. Instanța nu a găsit pe nimeni vinovat de o infracțiune, dar a confirmat că executivul a încălcat o normă constituțională atunci când acest lucru i-a convenit din punct de vedere al calendarului.

Avocatul Toni Neacșu susține că „ordonanța SAFE nu este legea SAFE”. În viziunea sa, contractele au fost încheiate în temeiul altor baze juridice. Nici o hotărâre privind conflictul de legi nu anulează un text. Aceasta indică autorităților modul în care trebuie să pună capăt conflictului. În cel mai rău caz, un guvern competent ar putea fi nevoit să reemită ordonanța, care reglementează aspecte precum exproprierile.

Comisia pentru Apărare a AUR adoptă o poziție similară. Decizia nu anulează automat contractele, dar neregulile ar putea genera litigii și costuri suplimentare. Criticii vor spune că lipsa consecințelor automate reprezintă adevăratul scandal: se confirmă o încălcare procedurală, dar nimic nu se schimbă în contracte. Dacă acest lucru este adevărat depinde de eventualele contestații ulterioare în instanță, care încă nu au avut loc.

Cele mai concrete prejudicii se înregistrează în domeniul achizițiilor publice pentru autostrăzi. Curtea de Apel din București s-a pronunțat în repetate rânduri în favoarea concurenților:

• În septembrie, aceasta a anulat majoritatea actelor referitoare la loturile 1 și 2 ale autostrăzii Suceava–Siret. Autoritatea trebuie să continue procedura și să reevalueze ofertele depuse de Concelex, Construcții Erbașu și asociația Fundația Far.
• La 6 octombrie, a admis contestația depusă de Concelex cu privire la lotul 3.
• La 5 august, a suspendat executarea contractului de 3,57 miliarde de euro pentru Tronsonul 4 al autostrăzii A8 (Iași–Ungheni), atribuit companiilor Itinera, Saipem și ICM.

Împreună, aceste contracte se ridică la aproximativ 9 miliarde de lei. Întârzierile în acest domeniu înseamnă bani. Reevaluările necesită timp, iar timpul poate costa atât statul, cât și contractanții. Antena 3 relatează, de asemenea, afirmații ale unor membri anonimi ai Consiliului Național pentru Soluționarea Reclamațiilor (CNSC), potrivit cărora Guvernul i-ar fi presat să respingă reclamațiile. Președintele CNSC neagă acest lucru.

AUR îl întreabă, de asemenea, pe prim-ministrul nou numit, Luca Niculescu, dacă cabinetul său va prelua angajamentele guvernului anterior. Răspunsul său va arăta dacă viitorul guvern va trata SAFE ca pe o moștenire pe care trebuie să o apere sau ca pe o problemă care trebuie analizată.

Faptele sunt clare în privința a două aspecte. CCR a confirmat existența unui conflict constituțional, iar instanțele au respins deja unele contracte-cheie privind autostrăzile. Demonstrarea celorlalte aspecte, inclusiv a acuzațiilor de favoritism, costuri umflate și presiuni asupra organismului de soluționare a plângerilor, este sarcina cu care se confruntă acum procurorii și judecătorii.