Amânare pentru dosarul UE privind migrația: noi etape după vacanța de vară

Subiectul fierbinte al migrației nu încetează să se afle în centrul agendei politice europene nici în timpul verii. Și, într-adevăr, experimentează noi pași.

Reforma UE în domeniul migrației este în prezent una dintre prioritățile Uniunii Europene. Această prioritate a devenit din ce în ce mai presantă, în special ca urmare a creșterii fluxurilor de migrație care au afectat tot mai mult țărmurile Europei de-a lungul anilor. Criza migrației a început în 2015, când, potrivit datelor colectate de Frontex, agenția de gestionare a frontierelor externe ale UE, au fost înregistrate 1,83 milioane de treceri ilegale. Această situație nu a dispărut în ultimii ani, ci a devenit din ce în ce mai presantă, devenind unul dintre pilonii care trebuie abordat cu prioritate.

În ultimul an, 2023, problema migranților a revenit de mai multe ori și în moduri noi în UE, având în vedere exacerbarea situației, în special în lumina evenimentelor din ultimele luni. Prin urmare, în cursul reuniunilor Consiliului UE, migrația a primit o nouă atenție din partea statelor membre. Acum este mai important ca oricând să existe o abordare cuprinzătoare a migrației, astfel încât această problemă să poată fi abordată în cel mai adecvat mod posibil, ajungându-se în cele din urmă la o soluție comună și universală.

În cadrul ședinței extraordinare a Consiliului care a avut loc în data de 9lea și 10a doua și a treia februarie 2023 au fost adoptate o serie de măsuri pe tema migranților. În special, a fost pusă pe hârtie necesitatea de a consolida acțiunea externă, de a controla în mod eficient frontierele externe și de a acționa cu mai multă claritate în ceea ce privește dimensiunea internă.

În plus, s-a reiterat, de asemenea, cât de importantă este consolidarea cooperării cu țările de origine și de tranzit, care pare a fi esențială pentru a acționa direct asupra cauzelor profunde ale fluxurilor migratorii.

În cele din urmă, cu această ocazie, liderii europeni au solicitat Consiliului și Parlamentului European să își continue activitatea în ceea ce privește Pactul privind migrația și azilul, Codul frontierelor Schengen și Directiva privind returnarea.

În urma reuniunii din februarie 2023, Consiliul European a făcut un nou pas înainte, la 8 februarie anul trecutlea Iunie 2023. La acea dată, de fapt, s-a convenit asupra modernizării legislației europene în materie de azil și migrație. Consiliul miniștrilor europeni de interne a aprobat, de fapt, noi reguli privind problema migranților. Concret, conform noului pact, se prevede că toate statele vor trebui să participe la redistribuirea migranților, că examinarea cererilor de azil va trebui să aibă loc în cadrul unei „proceduri la frontieră”, care este o procedură accelerată și sumară care trebuie să se încheie în termen de 12 săptămâni de la depunerea cererii; această procedură se va aplica tuturor celor care trec ilegal frontiera sau atunci când solicitantul de azil provine dintr-o „țară terță considerată sigură”.

În plus, țara responsabilă pentru cererea de azil rămâne țara de primă intrare în Europa, iar perioada în care un stat este responsabil pentru migranții care sosesc pe teritoriul său se prelungește de la douăsprezece la douăzeci și patru de luni. În cele din urmă, în domeniul returnărilor și al repatrierilor, statele vor avea autonomia de a defini o țară de plecare sau de tranzit ca fiind „sigură” și, prin urmare, vor putea pune în aplicare returnări chiar și într-o țară de tranzit pentru migranți (și nu numai în țara de origine).

O altă etapă crucială în acest lung proces de reformă a politicii de migrație a fost la 29a și 30a treia Iunie 2023. În aceste zile a avut loc Consiliul UE, care, pe lângă discutarea unor teme precum războiul din Ucraina, economia europeană și dosarul China, a acordat din nou o atenție deosebită tocmai provocării reprezentate de fluxurile migratorii.

În special, în concluziile sale, Consiliul European a reiterat discuția strategică privind relațiile UE cu partenerii săi din sud. În acest context, acesta a salutat activitatea desfășurată cu privire la un pachet cuprinzător de parteneriat cu Tunisia, reciproc avantajos, bazat pe pilonii dezvoltării economice, investițiilor și comerțului, tranziției către energia verde, migrației și contactelor interumane, și sprijină reluarea dialogului politic în contextul Acordului de asociere UE-Tunisia. În cele din urmă, a subliniat importanța consolidării și dezvoltării parteneriatelor strategice între UE și partenerii din regiune.

De fapt, în ultimele luni, Uniunea Europeană a reușit să creeze un parteneriat strategic cu Tunisia, în prezent una dintre țările din care sosesc un număr mare de migranți și care este crucială pentru stabilitatea întregului continent african. Și, în consecință, și pentru întreaga Mediterană și, prin urmare, pentru Europa.

Cu toate acestea, acordul UE privind imigrația este, din păcate, încă departe de a fi finalizat înainte de sfârșitul acestei veri. De fapt, până în prezent, țările UE nu au finalizat încă textul întregului acord înainte ca Parlamentul European să dea undă verde.

La sfârșitul lunii iulie 2023, UE s-a reunit pentru a finaliza lucrările asupra pachetului global, cu scopul de a remodela abordarea prin care primește și transferă migranții pe teritoriul tuturor statelor sale membre. Dar, din păcate, au existat întârzieri în ceea ce privește așa-numitul „regulament de criză”, care prevede măsuri de creștere a presiunii asupra țărilor limitrofe UE care se confruntă cu un număr ridicat de solicitanți de azil.

În această privință, există o confruntare între unele țări, în special cele din sudul Europei, care doresc să fie scutite de o parte din povară în cazul în care numărul de sosiri crește considerabil, și alte țări, în special cele din nord, care nu sunt în totalitate de acord cu ridicarea unora dintre reguli.

Așadar, marea provocare rămâne satisfacerea unor țări care au înaintat cereri importante în materie de migrație.

Problema esențială se referă, așadar, la istoricul dintre statele de pe linia frontului din sud și țările din nord, cum ar fi Germania și Țările de Jos, unde solicitanții de azil se deplasează adesea fără permisiune după sosire.

Statele UE au intrat în conflict în legătură cu o propunere de suspendare a dreptului țărilor de a returna migranții în țara de sosire dacă prima țară a ajuns în condiții de „criză”.

Chiar și statele nordice au fost nemulțumite de o excepție de „criză” care a permis țărilor din prima linie să suspende controalele stricte la frontieră asupra migranților.

Speranțele rămase de a ajunge la un acord s-au prăbușit în cele din urmă atunci când Germania a indicat că nu va susține textul. Berlinul s-a opus suspendării returnării migranților în statele din prima linie și a cerut ca minorii și familiile lor să fie scutiți de controalele la frontieră, potrivit unui al treilea diplomat UE familiarizat cu procedurile.

În plus, țările din est au contribuit, de asemenea, la distrugerea acordului și se așteaptă ca acestea să se mențină pe linia de plutire atunci când discuțiile vor fi reluate în septembrie.

Susținătorii liniei intransigente în materie de migrație a așa-numiților Patru de la Visegrád – Slovacia, Polonia, Ungaria și Republica Cehă – și-au unit forțele împotriva regulamentului privind criza.

Toate acestea au dus la un impas și la o decizie de a reveni la această problemă după vacanța de vară. Chiar și una dintre speculații este că discuțiile ar putea ajunge la o reuniune a miniștrilor afacerilor interne la sfârșitul lunii septembrie.

Speranța era de a putea ajunge la un acord asupra regulamentului privind criza înainte de sfârșitul verii și apoi de a negocia un acord final cu Parlamentul European. Dar Parlamentul European a indicat că nu va aproba alte dosare în curs de negociere până când țările UE nu vor ajunge la un acord asupra întregului pachet.Solicitarea statelor menționate mai sus este clară și este aceea de a ajunge la un limbaj și măsuri mai puternice pentru a sprijini țările care se confruntă cu un aflux artificial de migranți menit să destabilizeze UE, similar cu ceea ce a făcut Belarusul cu Polonia în 2021. Deocamdată, totul este în așteptare. Orice decizie a fost amânată până în septembrie. Cine știe dacă, de data aceasta, testul va fi trecut de toți și dacă vom putea, în sfârșit, avansa în mod concret pentru a aborda urgența migrației într-un mod unitar și comun.