Subscribe
Agricultura europeană se confruntă în prezent cu o provocare structurală care riscă să compromită sustenabilitatea pe termen lung a sectorului: îmbătrânirea populației agricole. Cu o medie de vârstă de 57 de ani și tineri sub 40 de ani reprezentând doar 12 % din total, continuitatea producției și inovarea în sectorul agricol par din ce în ce mai amenințate. În acest context, noua strategie a Uniunii Europene pentru reînnoirea generațiilor reprezintă nu numai un set de măsuri operaționale, ci și un adevărat test al capacității UE de a asigura viitorul zonelor sale rurale. Obiectivul declarat – dublarea procentului de tineri fermieri la 24 % până în 2040 și alocarea a cel puțin 6 % din cheltuielile agricole generațiilor tinere – marchează un punct de cotitură în modul în care Bruxelles-ul abordează sustenabilitatea sectorului. Cu toate acestea, pentru ca această inițiativă să nu rămână o intervenție izolată, ea trebuie să se traducă într-o schimbare structurală a politicilor agricole europene, capabilă să aibă un impact real asupra vieții tinerilor și asupra dinamicii socioeconomice a zonelor rurale.
PÂRGHIILE SCHIMBĂRII: ACCESUL LA TERENURI, CREDITE ȘI FORMARE
Planul european identifică cinci axe strategice-cheie: accesul la terenuri, instrumente financiare adecvate, formare și competențe, condiții de viață în zonele rurale și sprijin pentru succesiunea generațională. Aceștia sunt piloni esențiali pentru construirea unui ecosistem favorabil reînnoirii sectorului agricol. Introducerea unui „pachet de pornire” de până la 300 000 EUR pentru noii fermieri reprezintă un pas concret către reducerea barierelor de intrare, care sunt adesea insurmontabile pentru tinerii care doresc să înceapă o afacere agricolă. În același timp, colaborarea cu Banca Europeană de Investiții poate facilita accesul la credite, în timp ce crearea unui Observator european al terenurilor urmărește să facă piața terenurilor mai transparentă și mai durabilă, să combată speculațiile și să faciliteze transferul de exploatații. La aceasta se adaugă dezvoltarea competențelor prin programe precum Erasmus pentru tineri antreprenori, care permit studenților să învețe despre modele de producție inovatoare și durabile în alte țări europene. Această abordare integrată recunoaște că agricultura viitorului necesită nu numai resurse financiare, ci și capital uman calificat și capacitate de inovare.
TINERETUL ȘI ZONELE RURALE: O COMBINAȚIE CARE TREBUIE RECONSTRUITĂ
Pentru a asigura o reînnoire reală, sprijinul pentru tineri trebuie să depășească dimensiunea economică și să includă o viziune mai largă asupra condițiilor de viață din mediul rural. Zonele rurale ale Europei, adesea afectate de depopulare, lipsa serviciilor și izolarea infrastructurilor, necesită politici de coeziune care să asigure egalitatea de șanse în comparație cu contextele urbane. Planul european include măsuri de îmbunătățire a bunăstării sociale și profesionale a agricultorilor, cum ar fi cofinanțarea serviciilor de înlocuire în caz de boală sau concediu, menite să promoveze un mai bun echilibru între viața profesională și cea privată. Aceste inițiative sunt esențiale pentru a face din agricultură o activitate atractivă și compatibilă cu nevoile noilor generații. Sprijinirea tinerilor înseamnă nu numai stimularea productivității, ci și promovarea unei noi viziuni asupra spațiului rural ca loc de viață, inovare și participare comunitară. Prin urmare, politicile agricole trebuie să fie integrate cu cele privind dezvoltarea rurală, digitalizarea și tranziția ecologică, creând un model de ruralitate dinamic și durabil.
DE LA INTENȚII LA ACȚIUNI: PROVOCAREA COERENȚEI POLITICILOR
Succesul acestei strategii va depinde în mare măsură de capacitatea statelor membre de a transpune orientările europene în acțiuni naționale concrete. Solicitarea de a aloca cel puțin 6 % din cheltuielile agricole pentru reînnoirea generațiilor reprezintă un angajament semnificativ, însă adevărata provocare va fi să se asigure că aceste fonduri sunt utilizate în mod eficient și coordonat. Planul nu trebuie redus la o inițiativă punctuală, limitată la un singur ciclu politic sau la o singură fază de programare a PAC. Pentru a avea un impact durabil, acesta trebuie să se înscrie într-o perspectivă pe termen lung, bazată pe o guvernanță pe mai multe niveluri și pe monitorizarea constantă a rezultatelor. Instrumentele puse în aplicare trebuie să fie însoțite de politici de însoțire, formare continuă, asistență tehnică și sprijin pentru digitalizare.
TINERII FERMIERI, GARANȚII ALE VIITORULUI DURABIL AL EUROPEI
Investiția în generația următoare nu este doar un act de justiție între generații, ci și o condiție prealabilă pentru reziliența întregului sistem agricol european. Tinerii agricultori sunt promotorii inovării, ai unei mai bune conștientizări a problemelor de mediu și ai unei abordări antreprenoriale deschise spre diversificarea afacerilor. Ei reprezintă cheia reconcilierii productivității, durabilității și securității alimentare, asigurând în același timp protecția zonelor și comunităților rurale. Prin urmare, strategia europeană de reînnoire a generațiilor poate reprezenta începutul unui adevărat punct de cotitură, cu condiția să fie susținută cu coerență, resurse adecvate și o viziune comună între instituțiile europene și naționale. Numai în acest fel agricultura europeană poate deveni din nou un motor al dezvoltării, al inovării și al coeziunii sociale, asigurând un viitor dinamic pentru mediul rural și oamenii săi. Sprijinul pentru tinerii agricultori nu ar trebui interpretat ca o intervenție sectorială, ci ca o alegere strategică pentru viitorul Europei. Este timpul să trecem de la declarații de principiu la punerea în aplicare concretă, plasând cu adevărat generațiile tinere în centrul politicilor agricole și rurale. Numai în acest fel Uniunea poate asigura continuitatea, durabilitatea și prosperitatea celui mai prețios bun al său: pământul și cei care îl cultivă.