Subscribe
În timp ce acordul dintre SUA și China remodelează comerțul mondial, Uniunea Europeană își pregătește planul „ResourceEu” pentru a securiza pământurile rare și cipurile – redefinindu-și suveranitatea economică într-o nouă eră geo-economică.
Economia mondială intră într-o fază nouă și turbulentă, iar Europa se află chiar în centrul acesteia. Acordul comercial semnat între Statele Unite și China a declanșat un semnal de alarmă la Bruxelles, unde factorii de decizie politică se tem să nu devină victime colaterale ale unei rivalități tot mai intense între cele mai mari două puteri ale lumii. Dar răspunsul Uniunii Europene nu este nici pasiv, nici reactiv. În schimb, Bruxelles-ul acționează în mod decisiv pentru a reduce dependența strategică față de Beijing – o mișcare care ar putea redefini rolul său industrial și geopolitic pentru următoarele decenii.
Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a surprins sentimentul predominant în timpul unei apariții la nivel înalt la Roma în această săptămână. „Trebuie să ne pregătim pentru o lume dură, dificilă, în care geoeconomia și geopolitica sunt profund interconectate”, a avertizat el, în urma unei convorbiri telefonice cu secretarul american Howard Lutnick despre potențialele consecințe ale acordului dintre Washington și Beijing. Acordul, care afectează atât piața pământurilor rare, cât și aprovizionarea cu combustibili fosili, subliniază cât de expusă rămâne Europa la schimbările de putere globale
După discursul său în Senatul italian, Šefčovič s-a întâlnit cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni pentru a discuta despre „securitatea economică a Uniunii”, precum și despre negocierile comerciale în curs cu blocul Mercosur. Vizita sa a avut loc într-un moment crucial: în capitalele europene cresc îngrijorările cu privire la dependența puternică a continentului de importurile chineze de minerale esențiale și componente pentru semiconductori.
De la victimă colaterală la actor strategic
În ultimele săptămâni, comisarii europeni sub conducerea Ursulei von der Leyen au dezbătut dacă UE riscă să devină o „victimă colaterală” a războiului comercial dintre SUA și China. Šefčovič a respins categoric această formulare. Europa, a susținut el, nu este un spectator, ci un obiectiv al politicii economice chineze – o țintă a influenței strategice și a presiunii comerciale. Din acest motiv, Bruxelles-ul trebuie să angajeze Beijingul direct și în propriile condiții, indiferent de dinamica schimbătoare dintre Washington și Beijing.
Acest lucru marchează o evoluție fundamentală a poziției globale a Europei. Timp de decenii, UE s-a bazat pe piețele deschise și pe instituțiile multilaterale pentru a asigura stabilitatea. Astăzi, însă, blocul își construiește o identitate economică mai fermă – una capabilă să protejeze interesele europene într-o lume definită de penurie, concurență și interdependență strategică.
În timp ce Washingtonul și Beijingul negociază scutiri și norme de export, Europa își dezvoltă în liniște propria strategie globală. Viitorul plan ResourceEu, așteptat în câteva săptămâni, vizează reducerea dependenței de China pentru materii prime critice și componente semiconductoare, diversificând în același timp lanțurile de aprovizionare și stimulând capacitatea de producție internă.
Provocarea Pământ rar
Miza nu ar putea fi mai mare. Mineralele de pământuri rare – esențiale pentru orice, de la vehicule electrice la turbine eoliene și smartphone-uri – sunt dominate de furnizorii chinezi. Bruxelles-ul s-a temut că noul acord dintre SUA și China va expune și mai mult Europa, acordând Washingtonului scutiri speciale de la restricțiile de export ale Beijingului. Cu toate acestea, primele rapoarte sugerează că China a convenit să suspende introducerea de noi limite de export „pentru întreaga lume”, nu doar pentru Statele Unite.
Pentru Bruxelles, această pauză este o ușurare binevenită, deși temporară. Se așteaptă ca moratoriul să dureze doar un an și rămâne neclar dacă se va aplica tuturor restricțiilor recente, inclusiv celor adoptate mai devreme în 2024. Prin urmare, Comisia Europeană a solicitat clarificări directe din partea oficialilor chinezi, care sunt așteptați să se întâlnească cu reprezentanții UE pentru noi discuții la Bruxelles.
Šefčovič a recunoscut că parteneriatul cu China devine „din ce în ce mai dificil”. Negocierile cu omologul său chinez, ministrul comerțului Wang Wentao, s-au axat pe restabilirea accesului la „cipurile tradiționale” și pe relaxarea blocajelor la export care amenință baza de producție a Europei. Problema este departe de a fi abstractă: fiecare mașină construită în Europa necesită aproximativ 1 000 de cipuri, fiecare format din peste 500 de componente. Întreruperile în acest lanț ar putea paraliza industrii întregi.
Construirea securității economice a Europei
Răspunsul Comisiei combină diplomația imediată cu reforma structurală pe termen lung. Pe de o parte, Bruxelles-ul face presiuni asupra Chinei pentru a ridica interdicția de export a cipurilor Nexperia – o măsură care ar putea preveni închiderea fabricilor europene de automobile. Pe de altă parte, UE accelerează investițiile în surse alternative de minerale esențiale, în capacitatea de reciclare și în autosuficiența tehnologică. Planul ResourceEu va completa, probabil, Legea UE privind cipurile și Legea privind materiile prime critice, constituind coloana vertebrală a noii strategii de reziliență industrială a Europei.
Această abordare dublă reflectă o trezire europeană mai largă la realitățile geoeconomice ale secolului XXI. Era globalizării nereglementate a luat sfârșit; ceea ce o înlocuiește este un sistem mai fragmentat, dar și mai autonom. Provocarea – și oportunitatea – Europei constă în folosirea acestui moment pentru a consolida unitatea internă și capacitatea tehnologică, mai degrabă decât în retragerea în protecționism.
Un nou consens european
Deși statele membre pot avea ritmuri și priorități diferite, se formează un nou consens cu privire la necesitatea autonomiei strategice. Franța și Germania pledează pentru o producție internă mai puternică, în timp ce Italia – printr-un angajament constructiv și o diplomație echilibrată – promovează dialogul cu China în paralel cu eforturile de diversificare. Abordarea coordonată a Comisiei marchează un punct de cotitură: Europa nu se mai mulțumește să reacționeze la deciziile altora, ci își modelează propriul destin în economia mondială.
În lunile următoare, succesul ResourceEu va depinde de voința politică și de disciplina colectivă. Europa trebuie să transforme ușurarea pe termen scurt – precum pauza temporară a exporturilor chineze – în independență pe termen lung. Aceasta înseamnă mobilizarea investițiilor, asigurarea de parteneriate alternative în America Latină și Africa și integrarea inovării în peisajul industrial al continentului.
Peisajul comercial global poate fi într-adevăr „dur și dificil”, după cum a avertizat Šefčovič, dar răspunsul Europei arată o maturitate și o determinare în creștere. Prin reafirmarea controlului asupra resurselor sale critice și a lanțurilor de aprovizionare cu tehnologie, Uniunea Europeană nu se adaptează doar la o lume în schimbare, ci definește ce înseamnă suveranitatea economică în era concurenței geopolitice.
Alessandro Fiorentino