Criza frontierelor Europei: Copiii refugiați, prinși între protecție și descurajare

Cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiatului 2025, noi dovezi relevă creșterea abuzurilor și a neglijării minorilor la frontierele UE

În timp ce Uniunea Europeană se pregătește să pună în aplicare noul Pact privind migrația și azilul, mărturii alarmante ale copiilor refugiați scot la iveală înrăutățirea condițiilor cu care se confruntă la frontierele Europei. Într-o relatare impresionantă, un băiat egiptean în vârstă de 17 ani a povestit despre sosirea sa în Grecia: „Am început să înotăm spre insulă. Când am ajuns acolo, au început să tragă în noi – în jur de 70 de gloanțe”.

Aceste cuvinte descriu un tablou dezastruos al încălcărilor sistematice ale drepturilor comise împotriva unora dintre cele mai vulnerabile persoane din lume: copiii refugiați și migranți neînsoțiți. Ziua Mondială a Refugiatului din acest an, sărbătorită la 20 iunie, subliniază modul în care practicile actuale de frontieră ale UE – intensificate chiar înainte ca noul pact să devină lege în 2026 – nu respectă angajamentele internaționale privind protecția copiilor. Un raport recent publicat, bazat pe interviuri cu peste 30 de minori care au trecut în UE prin Grecia, Italia, Spania, Polonia și Finlanda, dezvăluie un model constant de abuz. Copiii au raportat că au fost împușcați, separați de familiile lor, identificați greșit ca adulți și reținuți în instituții neadecvate vârstei sau nevoilor lor. Printre aceștia se numără Amin, un băiat sirian în vârstă de 16 ani care trăiește acum singur în Grecia, după ce a fost separat de părinții săi în timpul unei traversări maritime. „Sunt singur și mi-e dor de familia mea”, a spus el. După ce a dormit pe străzi timp de patru zile, el a găsit adăpost într-un centru pentru minori neînsoțiți. „Mă simt în siguranță acum, dar uneori oamenii bat puternic la ușă noaptea fără niciun motiv. Mi-aș dori să nu se întâmple”.

Astfel de relatări nu sunt izolate. Raportul detaliază numeroase cazuri în care minorii au fost plasați în centre de detenție pentru adulți, lăsați fără reprezentare juridică și supuși unor practici de frontieră care acordă prioritate descurajării în detrimentul bunăstării copiilor. În unele cazuri, se pare că polițiștii de frontieră nu au efectuat o evaluare adecvată a vârstei, astfel încât adolescenții au fost lipsiți de protecția acordată minorilor. Traiectoria actuală este extrem de îngrijorătoare, în special în contextul Pactului UE privind migrația și azilul. Deși pactul promite să echilibreze frontierele mai puternice cu proceduri de azil echitabile, punerea în aplicare timpurie de către statele membre arată un accent îngrijorător pe restricție. Utilizarea tot mai frecventă a detenției copiilor și accesul limitat la procedurile de azil reflectă politici care echivalează controlul migrației cu securitatea națională – adesea în detrimentul drepturilor fundamentale.

Willy Bergogné, director al Save the Children Europa, a lansat un avertisment dur: „Niciun copil nu ar trebui să fie forțat să sufere consecințele unor politici care acordă prioritate descurajării în detrimentul protecției. Penalizarea copiilor pentru că au căutat siguranță este o trădare a valorilor declarate ale UE de umanitate și solidaritate. Dacă practicile actuale continuă, noul pact ar putea instituționaliza aceste încălcări.” Raportul solicită statelor membre ale UE să își respecte obligațiile legale care le revin în temeiul Convenției ONU privind drepturile copilului, al Cartei drepturilor fundamentale a UE și al Convenției europene a drepturilor omului. Acesta subliniază nevoia urgentă de practici de frontieră sensibile la nevoile copiilor, inclusiv:

Evaluări precise și bazate pe traumele suferite, efectuate de echipe multidisciplinare cu contribuția experților independenți și a mediatorilor culturali.

Îmbunătățirea condițiilor de primire, în special extinderea adăposturilor adaptate copiilor și a centrelor de primă intervenție.

Recrutarea și formarea de tutori voluntari pentru a sprijini minorii neînsoțiți și a asigura protecția drepturilor lor legale.

Formarea obligatorie a autorităților de frontieră pentru a recunoaște și a răspunde vulnerabilităților specifice ale copiilor, în special ale celor expuși la violență sau exploatare.

Italia, în special, este îndemnată să conducă prin exemplu. Cadrul juridic progresist al țării, în special Legea 47/2017 privind minorii neînsoțiți, oferă o bază solidă pentru protejarea copiilor refugiați. Cu toate acestea, punerea în aplicare rămâne inegală. Consolidarea și standardizarea procedurilor de determinare a vârstei, extinderea programelor de tutelă voluntară și asigurarea coordonării la nivel național a serviciilor de sprijin ar putea transforma Italia într-un model de protecție a copiilor în cadrul UE Pe măsură ce UE se apropie de punerea în aplicare a reformei sale privind migrația, Ziua Mondială a Refugiatului 2025 servește drept un memento esențial: copiii refugiați nu sunt amenințări la frontieră – ei sunt titulari de drepturi care au nevoie de protecție. Politicile trebuie reorientate pentru a reflecta acest adevăr, altfel riscăm să perpetuăm răul care ar putea dura o viață întreagă.

Alessandro Fiorentino