UE își reafirmă angajamentul față de un comerț bazat pe norme, pe fondul presiunilor tarifare reînnoite din partea SUA
Uniunea Europeană navighează din nou în ape transatlantice turbulente. În urma unei noi escaladări a tarifelor americane – majorate unilateral de la 10% la 15% de către președintele Donald Trump – Bruxelles-ul solicită claritate, coerență și respectarea acordurilor existente. Miza nu este doar o creștere cu un punct procentual, ci credibilitatea sistemului comercial internațional bazat pe norme, pe care UE îl susține de mult timp.
Mesajul Comisiei Europene este ferm și fără echivoc: acordurile trebuie respectate. „Un acord este un acord”, au subliniat oficialii UE, solicitând Washingtonului să ofere claritate deplină cu privire la măsurile pe care intenționează să le adopte ca urmare a unei hotărâri recente a Curții Supreme a SUA. Comisia a subliniat că incertitudinea actuală nu favorizează un comerț și investiții transatlantice „corecte, echilibrate și reciproc avantajoase” – principii pe care ambele părți s-au angajat să le respecte în declarația lor comună.
Răspunsul UE reflectă o dublă prioritate: salvgardarea stabilității economice și menținerea canalelor diplomatice. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a menținut un contact permanent cu reprezentantul SUA pentru comerț, Jamieson Greer, și cu secretarul pentru comerț, Howard Lutnick. Bruxelles-ul insistă asupra faptului că dialogul continuă, iar obiectivul său declarat este clar – reducerea tarifelor și restabilirea predictibilității în comerțul transatlantic.
Cu toate acestea, răbdarea în Europa nu este nelimitată.
În cadrul Parlamentului European, îngrijorarea crește. Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț internațional, a anunțat că va propune suspendarea activității legislative legate de înțelegerea tarifară UE-SUA până la furnizarea unor clarificări juridice adecvate. Parlamentarii din mai multe grupuri politice, inclusiv socialiștii, verzii și liberalii, solicită înghețarea temporară a acordului, argumentând că ultima mișcare a Washingtonului riscă să submineze echilibrul fragil obținut în negocierile anterioare.
Posibila utilizare a Instrumentului UE de combatere a constrângerilor – uneori descris drept „bazooka” Bruxelles-ului – nu mai este tabu. Conceput pentru a contracara presiunea economică din partea țărilor terțe, instrumentul ar permite Uniunii să adopte măsuri de retorsiune proporționale, dacă este necesar. Deși nu a fost luată nicio decizie, simplul fapt că acest instrument este discutat în mod deschis marchează o schimbare de ton.
În același timp, Europa este atentă să nu acționeze impulsiv. Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a subliniat implicațiile economice mai ample, afirmând că este „de o importanță fundamentală să existe claritate în ceea ce privește comerțul”. Piețele prosperă pe baza predictibilității, iar incertitudinea prelungită riscă să afecteze fluxurile de investiții, stabilitatea lanțului de aprovizionare și gestionarea inflației – domenii aflate deja sub presiune.
În toate capitalele UE, coordonarea se intensifică. Cancelarul german Friedrich Merz a arătat că politica tarifară este o competență europeană, nu o problemă a statelor membre individuale, și a promis o „poziție europeană foarte clară”. Președintele francez Emmanuel Macron a remarcat că democrațiile funcționează prin controale și echilibre, subliniind subtil implicațiile deciziei Curții Supreme a SUA. Între timp, se așteaptă ca președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, să joace un rol de coordonare pe măsură ce discuțiile se mută la Consiliul Afaceri Externe și la reuniunea G7 pentru comerț.
Un punct sensibil ar putea implica în curând reglementarea giganților americani din domeniul tehnologiei. Legea UE privind serviciile digitale și Legea privind piețele digitale – legislație care a atras critici din partea lui Trump și a unor personalități din mediul de afaceri precum Elon Musk – ar putea fi implicate în negocieri comerciale mai ample. Comisia este presată să nu dilueze aceste cadre de reglementare ca răspuns la amenințările tarifare. Într-adevăr, Bruxelles-ul își poate dubla programul de autonomie strategică, incluzând inițiative precum o clauză „Buy European” în cadrul viitoarei Legi privind accelerarea industrială.
Totuși, liderii europeni recunosc complexitatea relației. Statele Unite rămân cea mai mare piață extraeuropeană a UE și cel mai important aliat politic și militar al acesteia. Ministrul italian al industriei, Adolfo Urso, a avertizat împotriva reacției „mai degrabă cu instinctul decât cu capul”, subliniind necesitatea unei abordări măsurate, bazate pe consens. Ministrul de externe al Italiei, Antonio Tajani, a făcut, de asemenea, apel la unitate în rândul partenerilor europeni, subliniind că coordonarea cu Comisia este esențială.
Washingtonul, la rândul său, și-a declarat intenția de a respecta acordurile comerciale. Jamieson Greer a afirmat că Statele Unite „intenționează să onoreze” angajamentele asumate față de UE, China și alți parteneri, menționând în același timp că, în mod tradițional, Congresul a delegat președintelui o autoritate largă în materie de tarife. Administrația susține că urgența situației a justificat plafonul de 15 % și că alte căi legale rămân disponibile în temeiul legislației comerciale americane.
Cu toate acestea, sentimentul intern din SUA pare divizat. Sondajele recente sugerează o dezaprobare publică semnificativă a creșterilor tarifare și a gestionării economice în sens larg, adăugând un alt nivel de incertitudine la perspectivele politice.
Pentru Europa, calea de urmat se bazează pe trei piloni: unitate, proporționalitate și respectarea normelor. UE va continua să caute soluții negociate, să reducă barierele tarifare și să extindă acordurile de liber schimb cu parteneri precum Mercosur, India și economiile din Asia de Sud-Est. În același timp, UE este pregătită să își apere interesele în cazul în care angajamentele nu vor fi respectate.
Relația transatlantică a mai trecut prin furtuni. Dar, pe măsură ce tarifele cresc și interpretările juridice se schimbă, mesajul Europei rămâne consecvent: claritatea este esențială, acordurile trebuie respectate, iar sistemul comercial global depinde de predictibilitate – nu de escaladare unilaterală.