Europa trasează o foaie de parcurs îndrăzneață în domeniul apărării pentru 2030

UE prezintă planuri pentru un „zid al dronelor” și pentru consolidarea supravegherii la est pentru a contracara amenințările în creștere

Uniunea Europeană pregătește o transformare militară ambițioasă menită să consolideze apărarea sa împotriva unui mediu de securitate din ce în ce mai instabil. Într-un document istoric distribuit celor 27 de state membre, Comisia Europeană și-a prezentat foaia de parcurs pentru apărare 2030, solicitând acțiuni urgente pentru a se asigura că Europa este pe deplin pregătită să descurajeze și să răspundă amenințărilor moderne până la sfârșitul deceniului.

În centrul foii de parcurs se află două proiecte emblematice descrise ca necesitând o „urgență deosebită”: crearea unui zid european al dronelor și consolidarea supravegherii de-a lungul flancului estic al Uniunii. Aceste inițiative reprezintă un răspuns direct la războiul în curs al Rusiei împotriva Ucrainei și la creșterea recentă a numărului de încălcări ale spațiului aerian deasupra teritoriului UE. Potrivit documentului, aceste provocări – de la zboruri neautorizate la atacuri cibernetice – evidențiază nevoia urgentă de acțiune rapidă și coordonată.

„UE trebuie să dețină o poziție de apărare suficient de puternică pentru a-și descuraja în mod credibil adversarii și pentru a răspunde oricărei agresiuni”, a scris Comisia. „Pentru a fi pregătită până în 2030, Europa trebuie să acționeze acum”.

Zidul european al dronelor propus ar urma să desfășoare sisteme aeriene avansate fără pilot de-a lungul frontierelor UE pentru a monitoriza mișcările, a detecta incursiunile potențiale și a consolida controlul asupra infrastructurii critice. Deși detaliile sunt încă în discuție, proiectul prevede o rețea de drone interconectate, echipate cu senzori de ultimă generație, capabile atât de supraveghere, cât și de reacție rapidă. Conceptul merge dincolo de securitatea tradițională a frontierelor, integrând aplicații civile și militare pentru a proteja conductele de energie, nodurile de transport și alte active vitale.

Inițiativa privind dronele este completată de un plan cuprinzător de consolidare a supravegherii pe flancul estic, unde statele membre care se învecinează cu Rusia și Belarus se confruntă cu cele mai imediate riscuri. Acest efort vizează îmbunătățirea schimbului de informații, extinderea acoperirii radar și implementarea de noi tehnologii de avertizare rapidă pentru a detecta activitățile ostile înainte ca acestea să se intensifice. Scopul este de a oferi factorilor de decizie europeni instrumentele necesare pentru a reacționa rapid în caz de criză și de a semnala potențialilor agresori că frontierele UE sunt sigure.

Dar foaia de parcurs nu se oprește aici. Două proiecte emblematice suplimentare – Scutul european de apărare aeriană și Scutul de apărare spațială – sunt, de asemenea, evidențiate ca piloni ai securității pe termen lung a continentului. Împreună, aceste inițiative ar spori capacitatea Europei de a-și apăra cerul și de a proteja infrastructura critică a sateliților, recunoscând că viitoarele conflicte se vor extinde probabil dincolo de câmpurile de luptă tradiționale, în domeniile cibernetic și spațial.

Comisia subliniază faptul că aceste proiecte nu sunt doar de natură militară. Ele vor necesita progrese în materie de politică industrială, inovare tehnologică și cooperare transfrontalieră. Foaia de parcurs face apel la o bază industrială de apărare solidă, capabilă să producă rapid, pe scară largă și să integreze tehnologii de vârf. Europa, avertizează documentul, trebuie să fie capabilă să inoveze „în creuzetul războiului”, asigurându-se că forțele sale dispun de echipamentele și capacitățile necesare pentru războiul modern.

Participarea la proiectele emblematice va fi deschisă tuturor statelor membre, cu posibilitatea de a le desemna ca proiecte europene de apărare de interes comun în cadrul Programului industrial european de apărare (EDIP). Această abordare paneuropeană este menită să încurajeze colaborarea dincolo de frontierele naționale, asigurându-se că beneficiile și responsabilitățile inițiativelor sunt partajate în întreaga Uniune.

Urgența planului reflectă „pericolele acute și în creștere” cu care se confruntă Europa. Documentul citează în mod explicit „agresiunea militară pe scară largă și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei”, care continuă să crească în brutalitate, precum și o creștere a provocărilor nesăbuite împotriva statelor UE, inclusiv atacuri cibernetice și încălcări deliberate ale spațiului aerian. Aceste amenințări, susține acesta, necesită un calendar de acțiune accelerat și o dorință de a investi atât în capacitățile de apărare, cât și în unitatea politică.

Foaia de parcurs pentru apărare 2030 va servi drept bază pentru discuțiile din cadrul viitorului Consiliu European informal de la Copenhaga, unde se așteaptă ca liderii să dezbată finanțarea, guvernanța și detaliile tehnice ale fiecărui proiect. Deși rămân provocări – inclusiv asigurarea unei finanțări adecvate și echilibrarea suveranității naționale cu acțiunea colectivă – planul semnalează o schimbare decisivă către o poziție europeană de apărare mai asertivă.

Prin integrarea tehnologiei dronelor, a apărării spațiale și a supravegherii sporite a frontierelor, UE își propune să construiască o forță de descurajare credibilă, capabilă să se adapteze la evoluția rapidă a amenințărilor. Pentru un continent a cărui securitate a depins mult timp de NATO, foaia de parcurs nu reprezintă doar o propunere politică, ci și o trezire strategică: Europa intenționează să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria sa protecție.

Alessandro Fiorentino