Subscribe
În timp ce Italia se îndreaptă spre 2050 cu una dintre cele mai îmbătrânite populații din lume, numai o abordare conservatoare pe termen lung, bazată pe valori, poate inversa colapsul demografic.
Italia se îndreaptă către o transformare demografică dramatică. Conform celui mai recent raport al Istat, „Italia 2050: Challenges and Prospects of a Society in Transition”, țara este pe cale să devină una dintre cele mai îmbătrânite societăți de pe planetă. Îmbătrânirea, declinul populației și reducerea numărului de membri ai familiei nu numai că modifică structura socială, dar amenință și sustenabilitatea economiei și a sistemului de protecție socială. În acest context, o viziune conservatoare, centrată pe familie, responsabilitate și identitate națională, apare ca fiind cea mai viabilă cale de a asigura viitorul țării.
Cifrele: O națiune în scădere
Se preconizează că populația Italiei, care în prezent este de aproximativ 59 de milioane, va scădea la 54,7 milioane până în 2050. Aceasta nu este o criză bruscă, ci rezultatul unor tendințe de lungă durată: scăderea natalității, creșterea speranței de viață și schimbarea dinamicii familiale. Vârsta medie a ajuns la 46,6 ani, plasând Italia printre cele mai îmbătrânite națiuni din lume. Persoanele peste 65 de ani reprezintă deja 24,3% din populație, în timp ce cei sub 14 ani reprezintă doar 12,2%. Până în 2050, mai mult de o treime dintre italieni vor avea peste 65 de ani, iar aproape 10% vor avea peste 85 de ani – persoane care, de obicei, necesită cea mai mare asistență medicală și socială.
Sudul în criză
Această iarnă demografică nu va afecta toate regiunile în mod egal. Se preconizează că Sudul va suporta cea mai mare parte a declinului. În timp ce nordul ar putea rămâne relativ stabil până în 2030 datorită migrației interne și externe, sudul ar putea pierde 3,4 milioane de locuitori până în 2050, proiecțiile indicând o scădere cu aproape 8 milioane de persoane până în 2080. Aceste pierderi ar agrava disparitățile economice și sociale dintre regiuni, slăbind coeziunea națională și reziliența economică.
Familii în schimbare, forță de muncă în declin
Structura tradițională a familiei italiene este în curs de erodare. Până în 2050, doar una din cinci familii va fi formată dintr-un cuplu cu copii, față de trei din zece în prezent. Familiile formate dintr-o singură persoană vor crește la peste 41%. Deosebit de îngrijorătoare este creșterea numărului de persoane în vârstă care trăiesc singure, care va crește de la 4,6 milioane la 6,5 milioane. Între timp, se estimează că populația în vârstă de muncă (15-64 de ani) va scădea cu 7,7 milioane, de la 37,4 milioane în 2025 la 29 de milioane în 2050. Această reducere amenință productivitatea, sustenabilitatea pensiilor și capacitatea de a susține populația vârstnică dependentă.
De ce imigrația singură nu va salva Italia
Deși se așteaptă ca migrația netă să rămână pozitivă – cu aproximativ 200 000 de noi sosiri pe an până în 2040, stabilizându-se la 165 000 după aceea – nu va fi suficientă pentru a contracara declinul natural. Între 2024 și 2080, Italia ar trebui să înregistreze 20,5 milioane de nașteri față de 43,7 milioane de decese. Chiar și cele mai optimiste scenarii nu prevăd o inversare a declinului demografic fără schimbări culturale și politice structurale.
Răspunsul conservator: Stabilitate prin valori
În fața acestor previziuni, argumentele în favoarea unui răspuns conservator devin clare. În timp ce politicile liberale se concentrează adesea pe soluții pe termen scurt, cum ar fi creșterea imigrației sau extinderea asistenței sociale, acestea nu reușesc să abordeze cauzele profunde: scăderea fertilității, familiile atomizate și slăbirea legăturilor între generații. O abordare conservatoare promovează familiile puternice, planificarea pe termen lung și valoarea intrinsecă a continuității naționale și culturale.
Politicile care sprijină maternitatea, căsătoria și gospodăriile multigeneraționale ar trebui să ocupe locul central. Stimulentele fiscale pentru familiile cu copii, subvențiile pentru cumpărarea unei locuințe, sprijinul acordat părinților care stau acasă sau lucrătorilor cu fracțiune de normă și investițiile în comunitățile locale nu sunt idei învechite – sunt instrumente esențiale pentru regenerarea națională. În plus, o renaștere culturală care celebrează viața de familie și responsabilitatea civică este la fel de importantă ca sprijinul financiar.
Investiții în viitor
Italia trebuie să își revizuiască prioritățile naționale. Investițiile ar trebui să se concentreze nu doar pe inovare și energie verde, ci și pe reînnoirea demografică. Școlile, centrele de îngrijire a copiilor, programele de concediu parental și amenajarea urbană favorabilă familiei trebuie să devină piloni ai strategiei de viitor a țării. În același timp, îmbătrânirea trebuie privită nu doar ca o provocare, ci și ca o oportunitate, prin implicarea generațiilor mai în vârstă în educație, mentorat și viața comunitară.
Iarna demografică a Italiei nu este inevitabilă – este un apel la acțiune. Fără o schimbare culturală și politică, țara riscă să devină o societate stagnantă și fragmentată. Dar, cu o viziune conservatoare înrădăcinată în responsabilitate, patrimoniu și familie, Italia își poate inversa declinul și poate contura un viitor rezistent. Alegerea constă nu numai în politică, ci și în identitatea națională: Italia va continua să pălească sau își va reînnoi angajamentul față de viață, creștere și continuitate?
Alessandro Fiorentino