Irlanda și tuberculoza bovină

Tuberculoza bovină (bTB) este o boală zoonotică care afectează bovinele, animalele sălbatice și, ocazional, oamenii. Aceasta rămâne o provocare persistentă și complexă pentru sectorul agricol din Irlanda, amenințând viabilitatea economică a fermierilor și a industriei agroalimentare în general.

Având în vedere că ratele de incidență a infectării șeptelului cresc de la 4,31% în 2022 la 6,04% în 2024 (o creștere de 36%) și că proiecțiile raportate de Irelands Farmers Journal estimează peste 63 000 de bovine reactoare (cele diagnosticate cu boala) până la începutul anului 2026, Irlanda se confruntă cu un moment critic în eforturile sale de a controla și eradica această boală.

Provocările pentru Irlanda sunt amplificate de faptul că, din punct de vedere istoric, a existat o divergență majoră între comunitatea agricolă irlandeză și Ministerul Agriculturii, Alimentației, Mediului Marin și Pescuitului, în ceea ce privește aspectele operaționale și de cost ale încercărilor de eliminare a bolii; deși în prezent are loc un proces amplu de implicare a părților interesate în vederea elaborării unei noi strategii, sub conducerea actualului ministru Martin Heydon.

Aceasta urmează lansării iterației anterioare a strategiei de eradicare a tuberculozei bovine în 2021, care a fost precedată de un organism de discuții cu părțile interesate, Forumul TB, care a fost înființat în 2018 și care continuă să funcționeze.

Această strategie a stabilit o serie de acțiuni de combatere a transmiterii tuberculozei de la o bovină la alta, dar mai ales de la bursuc la bovină. Acest lucru a fost vital, deoarece Irlanda a cunoscut un fel de reapariție a bolii, cu o incidență a șeptelului care a atins niveluri nemaiîntâlnite din 2003. O parte din această situație s-a datorat și creșterii semnificative a numărului de vaci de lapte în Irlanda.

Cu toate acestea, atât Asociația irlandeză a fermierilor (IFA), cât și Asociația irlandeză a crescătorilor de bovine și ovine (ICSA) au formulat critici cu privire la finanțarea insuficientă a programului de eradicare.

Programul irlandez de eradicare a tuberculozei bovine, aliniat la directivele UE, vizează reducerea incidenței în efectivele de animale și obținerea statutului de țară „oficial indemnă de tuberculoză” (OTF), un obiectiv atins de 17 țări din UE cu o prevalență sub 0,1% timp de șase ani consecutivi.

Cu toate acestea, traiectoria actuală a Irlandei și ratele de incidență ale șeptelului o plasează printre cele șapte state membre ale UE care se bazează pe programe de eradicare, alături de Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Malta și România. Persistența bolii amenință piața de export agroalimentară a Irlandei, în valoare de 13 miliarde EUR, în special exporturile de carne de vită către țările OTF, care necesită controale stricte ale circulației.

O provocare majoră în eforturile de eradicare a bTB din Irlanda este rolul animalelor sălbatice, în special al bursucului eurasiatic, ca „rezervor al bolii”.

Bursucii sunt implicați în aproximativ 40 % din falimentele turmelor, transmițând bTB la bovine prin contact direct sau prin contaminarea mediului. Strategia irlandeză de gestionare a faunei sălbatice include sacrificarea anuală a bursucilor în zonele cu risc ridicat și un program în creștere de vaccinare a bursucilor cu vaccin BCG oral.

Ministrul anterior al agriculturii din Irlanda, Charlie McConalogue, a subliniat dimensiunea istorică a acestui aspect al crizei. Acesta a declarat în răspunsurile parlamentare, de exemplu, că problema bursucilor sălbatici diagnosticați ca purtători ai bacteriei care cauzează tuberculoza bovină a fost identificată pentru prima dată în Irlanda abia în 1974, deși s-a acceptat faptul că semnificația sa nu a fost pe deplin înțeleasă la acel moment.

Acesta a fost urmat în anii 1980 de proiectul East Offaly, care a furnizat în cele din urmă dovezi definitive ale rolului jucat de bursuci în epidemiologia tuberculozei. Ulterior, un studiu la scară largă, desfășurat pe o perioadă de cinci ani, din 1997 până în 2002, a început în zone din comitatele Donegal, Monaghan, Kilkenny și Cork. În mod crucial, acest studiu a demonstrat că au existat reduceri semnificative (de două până la patru ori) ale incidenței tuberculozei în zonele în care bursucii au fost eliminați în raport cu zonele în care bursucii nu au fost eliminați.

Din 2018, vaccinarea s-a extins pentru a acoperi 30 % din zona programului, cu planuri de reducere a sacrificării bursucilor începând din acest an.

În ciuda acestor eforturi, provocările persistă. Sacrificarea bursucilor, deși eficientă în reducerea incidenței turmelor (după cum o demonstrează și reducerea cu 56% în zonele cu risc ridicat din Anglia în perioada 2013-2021), se confruntă cu critici etice și cu opoziția publicului.

Irish Wildlife Trust a fost în prima linie a acestor critici etice. Acesta și-a subliniat în mod repetat opoziția față de utilizarea sacrificării bursucilor ca tehnică de gestionare a tuberculozei bovine în Irlanda. Trustul susține că bursucii nu sunt vinovați de problema tuberculozei bovine din șeptelul național și că factori precum biosecuritatea fermei și densitatea vitelor sunt mai importanți.

Criticii au susținut, de asemenea, că abordarea vaccinării este prea complexă, necesitând prinderea și administrarea în zone rurale vaste. De asemenea, se consideră că extinderea vaccinării pentru a înlocui sacrificarea a rămas un proces mult prea lent, împiedicat de constrângerile legate de resurse și de sugestiile conform cărora și alte animale sălbatice, precum căprioarele, ar putea contribui la transmiterea bTB. Dar, deoarece rolul acestora este mai puțin studiat, acest lucru a complicat gestionarea globală a faunei sălbatice.

Aspecte suplimentare ale problemei în ceea ce privește reducerea ratelor de infecție sau de reactor se referă la dependența istorică a Irlandei de testul intradermic unic comparativ cu tuberculina cervicală (SICCT).

Deși SICCT este impus de reglementările UE, acesta are o rată de sensibilitate de numai 55-80%. Acest lucru a contribuit la faptul că testele nu au detectat infecții latente, permițând astfel transmiterea nedetectată în cadrul efectivelor. Deși există un test alternativ [testul interferon-gamma (IFN-γ)] care poate fi utilizat în efectivele cu risc ridicat, criticii, inclusiv fermierii, au subliniat că, deși detectează infecțiile mai devreme, produce și un număr mai mare de rezultate fals pozitive, ceea ce conduce la sacrificări inutile.

Acestea fiind spuse, Irlanda a participat la cercetări finanțate de UE, cum ar fi proiectul BovTB Horizon 2020, cu scopul de a dezvolta teste de diagnostic avansate, însă inovațiile rezultate nu sunt încă puse în aplicare pe scară largă.

Combaterea ratei tuberculozei în Irlanda este, de asemenea, exacerbată de rețeaua tradițională și foarte activă de comercializare a vitelor din Irlanda. Aceste rate ridicate de circulație, în special prin târgurile de animale și către Regatul Unit, au fost implicate în facilitarea transmiterii de la efectivele cu risc ridicat.

Pentru a soluționa această problemă, Ministerul Agriculturii din Irlanda și UE au propus măsuri, cum ar fi testarea cu 30 de zile înainte de deplasare în temeiul Regulamentului delegat (UE) 2020/689 al Comisiei. Acesta prevedea ca fermierii care doreau să își mențină statutul de turme indemne de tuberculoză și, prin urmare, capacitatea lor de a face comerț pe piața liberă, să fie testați pentru tuberculoză fie în cele 30 de zile anterioare deplasării (cum ar fi o vânzare la târg), fie în termen de 30 de zile de la intrarea în turmă.

Această propunere a fost combătută vehement de organizațiile fermierilor irlandezi, cum ar fi Irish Farmers Association, care s-au temut că introducerea propusă a unui test de 30 de zile înainte de mișcare ar „distorsiona grav comercializarea animalelor și ar impune o povară suplimentară în materie de costuri asupra programului, în timp ce nu ar face nimic sau aproape nimic pentru a reduce tuberculoza”.

De asemenea, IFA a sugerat cu tărie că cerințele suplimentare de testare au fost determinate mai mult de câștigul financiar decât de necesitatea științifică. Purtătorul său de cuvânt, vorbind în 2020, a formulat situația astfel: „Trebuie să abordăm cauzele reale ale tuberculozei, nu să punem încă o roată sub trenul de testare a tuberculozei

În timp ce Departamentul irlandez pentru agricultură, alimentație și mediul marin (DAFM) mărește finanțarea pentru teste și despăgubiri, fermierii se tem în continuare că costul actual estimat la 150 de milioane EUR (în termeni de teste și pierderi de produse) va continua. Fermierii își amintesc prea bine decizia Grupului de lucru financiar al Forumului TB, care a amânat discuțiile privind plățile suplimentare în februarie 2023. Acest lucru a lăsat un sentiment persistent de incertitudine economică.

Asigurarea faptului că testarea suplimentară este finanțată integral de stat este, prin urmare, considerată de fermieri și de organizațiile reprezentative ale acestora ca fiind esențială pentru menținerea sprijinului acordat fermierilor, în special în condițiile în care viabilitatea economică este deja afectată de creșterea costurilor inputurilor și de volatilitatea pieței internaționale.

Cu toate acestea, există multe semne că guvernul irlandez ia în serios aceste preocupări și altele conexe.

Aceasta dorește cu disperare să evite repetarea unei situații similare celei care a avut loc în 2023, când transporturile de carne de vită către China au fost suspendate în urma confirmării unui caz izolat de ESB atipică la o vacă.

Forumul părților interesate din domeniul tuberculozei bovine și inițiativa 2025 a ministrului Martin Heydon de a reseta programul privind tuberculoza, în urma unui summit al părților interesate care a avut loc la 8 mai, au pus accentul pe propunerile științifice de sprijinire a turmelor indemne de tuberculoză, de reducere a transmiterii prin animale sălbatice, de îmbunătățire a detectării precoce, de îmbunătățire a biosecurității și de gestionare a animalelor cu risc ridicat. Aceste eforturi se bazează pe strategia privind tuberculoza prezentată la www.bovinetb.ie, care integrează cofinanțarea UE pentru formare și compensare.

Cu toate acestea, tensiunile dintre părțile interesate persistă. Fermierii solicită garanții împotriva costurilor suplimentare, în timp ce expertiza științifică și veterinară militează pentru măsuri solide de inversare a creșterii incidenței. Echilibrarea acestor priorități necesită o conducere din partea întregului spectru politic, a organizațiilor agricole și a medicilor veterinari privați, care joacă un rol zilnic în testarea și consilierea agricultorilor.

Prin urmare, este clar că o acțiune decisivă și o conducere bazată pe colaborare vor fi esențiale pentru a proteja familiile de fermieri și pentru a asigura viitorul economiei irlandeze a cărnii de vită și a agriculturii.