fbpx

Nimic nou în utopia socialistă: PRI din Mexic îl acuză pe Pedro Sánchez de deturnarea Internaționalei Socialiste

Politică - decembrie 26, 2025

Atunci când Pedro Sánchez a fost ridicat la președinția Internaționalei Socialiste (IS) la congresul său din 2022 de la Madrid, momentul a fost prezentat ca o resetare. Susținătorii au vorbit despre revitalizare, instituții mai puternice și relevanță reînnoită pentru un organism care a alunecat constant spre marginalitatea politică. Partidul Revoluționar Instituțional (PRI) din Mexic, un membru de lungă durată al familiei socialiste, l-a susținut pe Sánchez tocmai din aceste motive.

Astăzi, acest sprijin a degenerat în confruntare deschisă. PRI a publicat o scrisoare cutremurătoare în care denunță conducerea lui Sánchez în termeni rar întâlniți în cadrul organizației: comportament antidemocratic, practici autoritare și corupție. Ceea ce ar fi putut fi rezolvat în liniște prin canale interne a ajuns în domeniul public, transformând o dispută internă într-o criză de reputație atât pentru Sánchez, cât și pentru Internaționala Socialistă însăși.

Cu toate acestea, pentru observatorii experimentați ai politicii socialiste, modelul este deprimant de familiar. Promisiuni mărețe de reînnoire, urmate de concentrarea puterii; pretenții morale înalte, urmate de practici opace; apeluri la solidaritate, urmate de epurări ale disidenței. Utopia rămâne imaculată în teorie. În practică, mecanismul tinde să putrezească.

O organizație internațională transformată în pârghie politică

În centrul plângerii PRI nu se află o simplă incompetență administrativă, ci ceva mult mai deliberat. Potrivit partidului mexican, Sánchez a transformat Internaționala Socialistă dintr-un forum pluralist într-un instrument de gestionare politică, utilizat pentru a disciplina criticii și a remodela echilibrul de putere intern al organizației.

Afirmația este clară: marginalizarea PRI și deschiderea drumului pentru Morena, partidul de guvernământ fondat de Andrés Manuel López Obrador și condus acum de președintele Claudia Sheinbaum. Spre deosebire de PRI, Morena se află ferm pe orbita stângii populiste din America Latină și menține legături strânse cu rețele precum Forumul de la São Paulo și Grupul Puebla – spații în care Sánchez a căutat din ce în ce mai mult alinierea ideologică și diplomatică.

Din perspectiva PRI, aceasta nu este o evoluție ideologică, ci o substituție strategică: eliminarea partenerului incomod, instalarea celui util.

Disciplină fără un proces echitabil

Conflictul a escaladat atunci când PRI a fost supus unei suspendări de șase luni din Internaționala Socialistă. Partidul insistă asupra faptului că această măsură nu are o bază solidă în statutele organizației și subliniază că numai un congres complet poate decide asupra expulzării. În schimb, acesta descrie o formă de pedeapsă informală, consolidată prin amenințări și ambiguitate procedurală.

Sofía Carvajal, secretarul pentru afaceri internaționale al PRI, a caracterizat situația fără menajamente: o organizație devenită mută sub autoritatea președintelui său. Argumentul său merge la miezul problemei. Sánchez nu este doar un lider printre mulți alții în cadrul Internaționalei Socialiste; el este prim-ministrul Spaniei. Această realitate introduce un dezechilibru care, în practică, descurajează rezistența și încurajează conformismul, în special în rândul partidelor mai mici care nu au acoperire politică.

Acesta este modul în care organizațiile internaționale își pierd vitalitatea – nu prin rupturi dramatice, ci prin erodarea treptată a regulilor, prin aplicarea selectivă a normelor și prin înlocuirea discretă a guvernării cu obediența.

Acuzația care ridică miza: Venezuela și presupusa rutare financiară

Dincolo de chestiunile de procedură și democrație internă se află o acuzație de o ordine cu totul diferită – una care are implicații juridice, precum și politice.

PRI susține că regimul venezuelean a folosit Internaționala Socialistă ca intermediar pentru a transfera fonduri de origine dubioasă în sprijinul Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE). Acuzația se bazează pe investigații jurnalistice și pe declarații atribuite lui Víctor de Aldama, un om de afaceri implicat în așa-numitul „caz Koldo” din Spania, care se învârte în jurul unor presupuse comisioane legate de contracte de achiziții publice din era pandemiei.

Carvajal a precizat că PRI este pregătit să întreprindă acțiuni în justiție, atât civile, cât și penale, în legătură cu ceea ce descrie drept o potențială canalizare financiară ilicită. Ea a sugerat, de asemenea, că plângerile ar putea circula deja dincolo de partidul său.

Aceste afirmații trebuie tratate cu atenție. Ele sunt acuzații, nu concluzii judiciare. Dar gravitatea lor este evidentă. Atunci când un partid membru fondator îl acuză în mod public pe președintele unei organizații internaționale că prezidează o structură în care spălarea de bani este discutată în mod plauzibil – și în care un guvern străin autoritar ocupă un loc proeminent – prejudiciul adus credibilității instituționale este imediat.

Centralizarea controlului, întunecarea supravegherii

De asemenea, PRI subliniază o serie de decizii administrative care, luate împreună, ilustrează ceea ce consideră a fi o transformare mai amplă a Internaționalei Socialiste. Principala dintre acestea este relocarea conturilor financiare ale organizației de la Londra la Madrid. Potrivit PRI, sume substanțiale au trecut prin aceste conturi în ultimii ani fără o raportare transparentă sau verificabilă independent.

Această evoluție a urmat îndepărtării secretarului general Benedicta Lasi, care a ridicat semne de întrebare cu privire la gestionarea financiară – o decizie căreia PRI i s-a opus. Secvența, în interpretarea partidului, este revelatoare: puneți la îndoială finanțele, vă pierdeți poziția; centralizați autoritatea, reduceți controlul.

Astfel de dinamici nu sunt specifice Internaționalei Socialiste. Organizațiile care își bazează legitimitatea pe revendicări morale reacționează adesea cel mai agresiv la supraveghere, deoarece examinarea subminează însăși narațiunea excepționalismului etic pe care se bazează.

Cercul interior și gravitatea instituțională

PRI a subliniat, de asemenea, rolul Hanei Jalloul, vicepreședinte al Internaționalei Socialiste și aliat politic apropiat al lui Sánchez. Proeminența sa întărește percepția că centrul operațional al organizației s-a deplasat decisiv către mediul politic imediat al lui Sánchez.

Din această perspectivă, IS apare mai puțin ca o platformă internațională autonomă și mai mult ca o extensie a rețelei de influență a unui partid național. Se poate discuta dacă această caracterizare este pe deplin corectă, dar ea explică poziția intransigentă a PRI: nu este vorba de un dezacord cu privire la liniile politice, ci de o afirmație conform căreia instituția însăși a fost capturată.

De ce contează acest lucru dincolo de politica socialistă internă

Intervenția PRI intervine într-un moment în care Spania se confruntă deja cu multiple controverse legate de corupție care implică partidul de guvernământ și personalități apropiate puterii. Fără a repeta aici aceste cazuri interne, contextul mai larg nu poate fi ignorat.

Acuzațiile internaționale au o greutate mai mare atunci când încrederea internă a fost deja tensionată. Ceea ce ar fi putut fi considerat cândva drept o fricțiune internă în cadrul unei organizații în declin alimentează acum o dezbatere europeană mai amplă privind standardele de guvernanță, responsabilitate și etică politică.

Acesta este motivul pentru care acest episod contează mult dincolo de Internaționala Socialistă. El transformă ceea ce ar fi putut fi descris ca o luptă internă parohială într-o dispută transnațională în cadrul stângii globale – o dispută care afectează poziția politică a Spaniei și se răsfrânge asupra întregii Europe.

Un final familiar

În cele din urmă, această afacere nu este doar despre Pedro Sánchez, nici despre posibilitatea ca Internaționala Socialistă să își recapete relevanța. Ea reflectă o contradicție mai profundă și recurentă în cadrul politicii socialiste: mișcările care promit emancipare, transparență și claritate morală cedează în mod repetat acelorași impulsuri – centralizarea puterii, manipularea normelor, intoleranța față de disidență și un confort izbitor cu opacitatea financiară odată ce autoritatea este asigurată.

Există puține noutăți aici. Vocabularul evoluează, bannerele sunt reînnoite, dar rezultatele rămân consecvente.

Nimic nou în utopia socialistă. Doar retorica este mereu reînnoită.