Reforma vamală, cea mai ambițioasă reformă de la începutul uniunii vamale în 1968

În contextul creșterii ponderii tot mai mari a comerțului electronic în totalul fluxurilor comerciale și al problemelor legate de incapacitatea statelor membre ale UE de a pune capăt eludării sancțiunilor internaționale impuse Federației Ruse, Comisia Europeană propune o nouă reformă a Uniunii Vamale.

În centrul acestei reforme se află înființarea unei autorități vamale europene și a unui HUB de date vamale gestionat de aceasta. Scopul său este de a facilita comerțul între țări și de a reduce birocrația, deoarece inițiativa este, de asemenea, menită să conducă la o mai bună coordonare a politicilor publice europene în domeniul comerțului. Nu în ultimul rând, reforma este necesară deoarece, deși UE este o zonă de liber schimb, există încă procese care împiedică circulația mărfurilor între statele membre.

Ideea de a reforma uniunea vamală este discutată de mai bine de un an, însă propunerile concrete ale Comisiei Europene au fost prezentate abia în luna mai a acestui an. Rămâne de văzut care va fi poziția statelor membre față de acest proiect și care va fi forma concretă în care acesta va fi pus în aplicare.

„Este, aș spune, cea mai ambițioasă și cuprinzătoare reformă pe care am propus-o de la începutul uniunii vamale în 1968”, a declarat atunci comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Potrivit prezentării oficiale a proiectului, reforma uniunii vamale răspunde presiunilor actuale cu care se confruntă vămile din UE, inclusiv creșterea masivă a volumului schimburilor comerciale, în special a comerțului electronic, multiplicarea rapidă a standardelor UE care urmează să fie supuse controalelor la frontieră și evoluția situației geopolitice, punctată de crize. Reforma va pregăti cadrul vamal pentru o eră mai ecologică și mai digitală și va contribui la o piață unică mai sigură și mai competitivă. Reforma simplifică și raționalizează cerințele de raportare vamală pentru comercianți, de exemplu prin reducerea timpului necesar pentru finalizarea procedurilor de import și prin furnizarea unei interfețe unice la nivelul UE, precum și prin facilitarea reutilizării datelor.

Prin urmare, măsurile propuse vizează instituirea unei noi autorități vamale a UE, dar și o abordare mai bine gândită a controalelor vamale și o abordare mai modernă a comerțului electronic. Aceste măsuri sunt menite să simplifice procesele vamale pentru întreprinderi. Prin adoptarea transformării digitale, noul cadru de reglementare urmărește să simplifice procedurile vamale greoaie, înlocuind declarațiile tradiționale cu o abordare mai inteligentă, bazată pe date, a supravegherii importurilor. În același timp, autoritățile vamale vor dispune de instrumentele și resursele necesare pentru a evalua și a opri importurile care prezintă riscuri reale pentru UE, cetățenii și economia acesteia.

Cum vor funcționa noua autoritate vamală și noul hub de date?

Noua autoritate vamală a UE, care se află în centrul reformei, va furniza și va supraveghea o interfață unică la nivelul UE – Centrul de date vamale al UE, care va înlocui practic infrastructura informatică vamală existentă în statele membre. Potrivit unei analize PwC prezentate de ZF, cu ajutorul noului centru de date, toate statele membre vor avea acces la aceleași date în timp real și vor putea pune în comun informații pentru a răspunde mai rapid și mai eficient la riscuri. De asemenea, cu sprijinul autorității vamale a UE, aceștia vor efectua controale vamale numai acolo unde consideră necesar.

Companiile care introduc mărfuri în UE vor putea înregistra toate informațiile despre produsele lor și despre lanțul de aprovizionare în acest nou portal unic. Acesta va compila datele furnizate de companii și, cu ajutorul inteligenței artificiale, va oferi autorităților o imagine de ansamblu a circulației mărfurilor și a lanțurilor de aprovizionare. În plus, comercianții vor putea introduce aceleași informații în portal pentru a acoperi mai multe transporturi, economisind timp și bani. De asemenea, lanțurile de aprovizionare cele mai transparente și stabile (comercianții „Trust & Check”) se vor deplasa prin așa-numitele „benzi verzi” și își vor putea pune mărfurile în circulație în UE fără nicio intervenție vamală activă. În același timp, platformele online ar deveni actorii principali în ceea ce privește conformitatea vamală pentru bunurile vândute online în UE. Acest lucru reprezintă o schimbare majoră față de sistemul vamal actual, precizează sursa citată, care plasează responsabilitatea pe umerii consumatorului individual și ai transportatorilor.

Comercianții online vor fi obligați să se ocupe de toate formalitățile vamale și vor trebui să demonstreze că bunurile pe care le vând în UE respectă toate standardele și legislația europeană în materie de importuri, asigurându-i pe consumatori că au fost achitate taxele pentru bunurile lor și că acestea sunt sigure în conformitate cu standardele UE.

Propunerea Comisiei Europene ar urma să fie introdusă treptat în următorii 10-15 ani. Conform viziunii CE, hub-ul de date ar trebui să se deschidă pentru comerțul electronic în 2028, iar pentru alți importatori, pe bază de voluntariat, în 2032. Din 2038, hub-ul va deveni obligatoriu pentru toți importatorii. De la această dată, Data Hub va înlocui cele 111 sisteme informatice naționale existente începând cu anul 2038. Conform estimărilor Comisiei Europene, acest lucru ar însemna economii de până la 2 miliarde de euro pe an în ceea ce privește costurile de funcționare. Propunerea Comisiei va fi supusă procedurii legislative ordinare a UE și, prin urmare, va trece prin Consiliul UE și Parlamentul European înainte de adoptare.

România susține că sprijină reforma. Dar se desființează controlul comerțului electronic

România, prin vocea ministrului de finanțe Marcel Boloș, și-a anunțat deja sprijinul pentru noua reformă vamală.

„România susține principalele obiective ale reformei, în principal înființarea Autorității Vamale a UE și a Centrului de Date Vamale al UE”, a declarat Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, în contextul ultimei reuniuni ECOFIN.

Teoretic, alături de mult așteptata aderare la spațiul Schengen, participarea la noua instituție europeană ar putea fi un pas important pentru exporturile României. La începutul anului trecut, România a reînființat Autoritatea Vamală Română, instituție care a fost desființată în 2013. Mai precis, gestionarea activității vamale a fost transferată de la ANAF, instituție aflată în subordinea Ministerului Finanțelor, direct la ministrul de resort (care numește directorul Autorității Naționale a Vămilor). Instituția nou creată, deși are aproape același număr de angajați ca și predecesoarea sa din 2013 – aproximativ 3000 – are două structuri suplimentare (direcții generale). Cu toate acestea, din structura noii autorități lipsește, după cum se poate observa, un departament al Biroului de Comerț Electronic, înființat în 2016 ca urmare a importanței sporite a acestei activități.

Dorel Fronea, fost vicepreședinte al ANAF și fost director al Autorității Naționale a Vămilor (2012-2013 și 2016-2017), a declarat, la momentul creării noii structuri, că această măsură creează „vulnerabilități uriașe în ceea ce privește capacitatea AVR de a combate frauda în acest domeniu”. Pe de altă parte, el a menționat că structura noii entități include un departament cu atribuții ilegale.

„Subliniez faptul că desființarea acestui birou va duce la discreditarea AVR în ochii partenerilor internaționali, pe de o parte, și la creșterea fraudei în sectorul online, pe de altă parte. În ceea ce privește înființarea Serviciului de Investigații Vamale, aș dori să menționez că Autoritatea Vamală NU este abilitată, prin Codul Penal și Codul de Procedură Penală, să desfășoare activități de investigații, acesta fiind un atribut exclusiv al structurilor Ministerului de Interne”, a declarat Dorel Florea.

La reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) de la Bruxelles din luna iulie a participat o delegație a Ministerului român al Finanțelor, condusă de ministrul Marcel Boloș.

Așa cum era de așteptat, printre subiectele-cheie de pe agenda ECOFIN, cum ar fi reformele structurale, politica fiscală, coordonarea economică sau piețele financiare, s-a numărat și reforma vamală a UE. Cu siguranță, reforma vamală propusă de CE poate fi considerată cel mai ambițios proiect de acest gen de la crearea Uniunii Vamale în 1968.

„România susține principalele obiective ale reformei, în principal înființarea Autorității Vamale a UE și a Centrului de Date Vamale al UE”, a declarat Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, la 18 iulie.

În cazul în care reforma va fi pusă în aplicare, autoritățile vamale vor dispune de instrumentele și resursele necesare pentru a evalua și a opri importurile care prezintă riscuri reale pentru UE, pentru cetățenii și pentru economia acesteia. Oficialii Comisiei Europene au explicat că proiectul răspunde presiunilor actuale în care funcționează vămile UE.