Subscribe
Raportul „International Trade Barrier Index 2025” (TBI 2025), realizat de Fundația Tholos, oferă o imagine amănunțită cu privire la barierele comerciale existente în 122 de țări. Aceste 122 de țări analizate centralizează incredibilul procent de 97% din PIB-ul mondial și 80% din populația globală. Elaborat de specialiști internaționali în economie și politici comerciale, acest indice analizează barierele comerciale directe și indirecte, împărțindu-le în patru piloni principali: Tarife, Bariere Non-Tarifare (NTB), Restricții asupra Serviciilor și Facilitarea Comerțului. TBI 2025, publicat la începutul lunii mai, reprezintă o extindere semnificativă față de ediția anterioară realizată în anul 2023. TBI reflectă complexitatea și dinamismul în creștere al politicilor comerciale internaționale, a transformărilor digitale și a protecționismului tot mai accentuat în contextul tensiunilor geopolitice din prezent.Raportul „International Trade Barrier Index 2025” (TBI 2025) al Fundației Tholos oferă o imagine detaliată a barierelor comerciale din 122 de țări. Aceste 122 de țări analizate reprezintă 97% din PIB-ul mondial și 80% din populația globală. Elaborat de experți internaționali în economie și politică comercială, indicele analizează barierele comerciale directe și indirecte, împărțindu-le în patru piloni principali: Tarife, Bariere netarifare (BNT), Restricții privind serviciile și Facilitarea comerțului. BIT 2025, publicat la începutul lunii mai, reprezintă o extindere semnificativă față de ediția anterioară, realizată în 2023. BIT reflectă complexitatea și dinamismul în creștere ale politicilor comerciale internaționale, transformările digitale și protecționismul în creștere în contextul tensiunilor geopolitice actuale.
Cei 4 piloni ai indexului TBI pe înțelesul tuturor
Primul pilon al Indexului TBI îl reprezintă tarifele. Tarifele vamale rămân tradiționalele bariere comerciale cele mai vizibile. În medie, rata globală MFN (Most Favored Nation) este de 7,6%, în creștere cu 8,7% față de ediția TBI 2023. Se remarcă printr-o politică tarifară liberă, aplicând tarife zero țări precum Hong Kong și Singapore, în timp ce India și Egipt impun cele mai ridicate tarife. Statul Israel a urcat în clasament datorită scăderii tarifelor și a creșterii proporției de linii tarifare fără taxe. În schimb, SUA riscă să cadă vertiginos în clasament, din cauza unei noi campanii tarifare lansate de președintele Donald Trump, care ar putea duce la eliminarea tuturor liniilor tarifare scutite de taxe.
Cel de al doilea pilon al Indexului TBI sunt Barierele Non-Tarifare (NTB). NTB-urile includ reglementări cum ar fi cotele de import/export, măsuri sanitare și fitosanitare (SPS), subvenții la export, politici antidumping și tarife speciale. Deși NTB-urile sunt mai puțin vizibile decât tarifele, aceste măsuri pot avea un impact economic major.
În mod surprinzător, țările dezvoltate precum SUA, Germania sau Franța sunt cei mai mari utilizatori a NTB-urilor. De exemplu, SUA conduc la capitolul bariere bilaterale (taxe antidumping și contramăsuri). În același timp, țările cu venituri mici folosesc rar astfel de măsuri, din lipsa capacităților administrative.
Restricțiile asupra Serviciilor, cel de al treilea pilon al TBI, reprezintă o parte în creștere a comerțului internațional. TBI 2025 analizează restricțiile impuse în domenii-cheie precum telecomunicațiile, serviciile financiare, profesionale, construcții și divertisment. Țările dezvoltate precum SUA și Canada sunt relativ deschise, în timp ce Indonesia, Vietnam, China, Federația Rusă și India se regăsesc printre cele mai restrictive, din cauza politicilor de conținut local și limitărilor severe în sectoarele telecomunicațiilor și cel financiar.
Facilitarea Comerțului, cel de al patrulea pilon, reflectă fundamentele economice „din spatele graniței” care permit comerțului să funcționeze: drepturi de proprietate, performanța logistică, acordurile de liber schimb (FTA) și restricțiile asupra comerțului digital. Singapore rămâne lider la nivel mondial în facilitarea comerțului, urmat de Finlanda, Germania și Austria. Creșterea restricțiilor digitale (Digital Trade Restrictions – DTRs), în special în UE și China, afectează însă negativ scorul general de facilitarea comerțului.
Comerțul digital, noua frontieră a protecționismului. Analiza pe regiuni și grupuri de venit
Un punct central în raportul TBI 2025 este explozia barierelor digitale. Uniunea Europeană, prin legi precum Digital Services Act și Digital Markets Act, impune restricții asupra fluxului de date, cerințe de conținut local, reglementări de securitate și taxe digitale. Aceste restricții impuse de UE, potrivit specialiștilor, afectează competiția și inovația. China domină la capitolul „localizare a datelor” și „bariere de securitate”, în timp ce SUA evită reglementările federale stricte, dar impun restricții la nivel de stat în economia gig (Uber, Airbnb etc.). Țări precum Singapore și Noua Zeelandă rămân cele mai deschise în domeniul comerțului digital.
America de Nord rămâne de departe cea mai liberă regiune comercială grație Canadei și SUA. Statele din Europa de Vest urmează îndeaproape continentul nord-american, deși este trasă în jos de NTB-uri și restricții digitale. Asia de Est și Pacific are extreme de la Hong Kong (poziția 1) și Singapore (poziția 2) la Indonezia (poziția 122).
Africa Subsahariană a înregistrat progrese, datorită țărilor precum Mauritius în timp ce Asia de Sud este cea mai restrictivă, dominată de India și Pakistan. Țările cu venituri ridicate sunt mai libere în general, dar utilizează masiv NTB-uri și restricții digitale iar țările cu venituri mici și medii impun tarife mari și au performanțe logistice slabe.
Cazuri de studiu relevante
În Argentina politica de substituție a importurilor a dus la tarife ridicate, dar a limitat competitivitatea și a crescut inflația. Acordul Mercosur-UE deschide perspective, dar cere alinierea standardelor de proprietate intelectuală. UE vs. MERCOSUR și Indonezia: Reglementările Uniunii Europene privind politicile de mediu și legile din domeniul industriei digitale afectează semnificativ accesul pe piață a partenerilor din America de Sud și Asia. Conflictul cu Indonezia cu privire la uleiul de palmier evidențiază această dinamică. După Brexit, Reglementarea digitală a Regatului Unit CMA (autoritatea de concurență) a primit noi puteri. Astfel au fost aplicate restricții asupra giganților digitali în special celor americani iar acest lucru riscă să descurajeze inovația internă. În Asia de exemplu, cerințele de conținut local impuse de Indonezia au dus la interzicerea iPhone 16, ridicând semne de întrebare cu privire la eficiența acestor politici în stimularea industriei locale.
Dinamica barierelor comerciale în raportul TBI 2025
Pentru a înțelege mai profund dinamica barierelor comerciale, raportul TBI 2025 a inclus o serie de grafice și diagrame care să ofere tuturor o imagine vizuală a tendințelor, diferențelor regionale și evoluțiilor în timp. Imaginea în care este prezentat clasamentul global TBI 2025 prezintă poziționarea celor 122 de țări analizate în funcție de scorul general TBI. Astfel, țările cu cele mai puține bariere comerciale sunt Hong Kong (1), Singapore (2), Israel (3), urmate de Canada, Japonia și Noua Zeelandă. La coada clasamentului se află Indonesia (122), Rusia (121), India (120) și Venezuela (119). Țările cu economii deschise, orientate spre export și servicii cum sunt Singapore și Hong Kong tind să aibă scoruri TBI mici, în timp ce economiile mari, cu tendințe protecționiste printre care se regăsesc India și Federația Rusă, se situează la polul opus.
Dacă analizăm evoluția scorului TBI între 2023 și 2025
se poate observa o creștere medie de 7% a barierelor comerciale la nivel global între 2023 (3.95) și 2025 (4.22). Cea mai mare creștere este în pilonul Facilitare, urmat de NTBs și Servicii. Cu toate că tarifele au rămas relativ stabile, restricțiile indirecte, mai greu de detectat și mai greu de combătut, au crescut semnificativ. Acest lucru sugerează o sofisticare a protecționismului, care migrează de la instrumente tradiționale (tarife) spre mijloace mai subtile (reglementări digitale, obstacole logistice).
În cazul în care privim asupra schimbărilor în pilonii Tarife și Facilitare putem remarca o schimbare semnificativă în topul țărilor cu cele mai prietenoase politici tarifare. Primul loc, datorită numărului redus de linii tarifare și a proporției mari de linii scutite de taxe, se situează Mauritius. În pilonul Facilitare, Singapore rămâne lider, dar se poate observa o urcare în top a Danemarcei și Japoniei datorită îmbunătățirii drepturilor de proprietate și a logisticii. De aceea, țările cu infrastructură performantă și respect pentru proprietatea intelectuală reușesc să creeze medii comerciale eficiente, chiar dacă nu au cele mai mici tarife.
Dacă comparăm indicele TBI pe regiuni geografice și categorii de venituri, având ca punct de reper scorurile medii ale TBI ,se poate observa că America de Nord și Europa de Vest au cele mai mici scoruri, în timp ce Asia de Sud și Africa Subsahariană înregistrează cele mai mari niveluri ale barierelor comerciale. Prin urmare putem concluziona că în regiunile cu venituri mici, tarifele și serviciile restricționate domină. În contrast, regiunile dezvoltate folosesc mai mult NTB-uri și bariere digitale sofisticate.
Din punct de vedere al schimbărilor între 2023–2025 Africa Subsahariană este singura regiune care a înregistrat o îmbunătățire notabilă în Facilitare cu o scădere de 0,2 în scor, în timp ce Europa de Vest și Asia de Est și Pacific au crescut semnificativ în bariere, mai ales din cauza restricțiilor digitale. La capitolul tarife, Asia de Sud a înregistrat cea mai mare creștere, reflectând politicile protecționiste ale Indiei și Bangladeshului. Cele mai libere țări tarifare sunt Mauritius, Hong Kong, Israel și Norvegia, toate având rate MFN foarte scăzute și proporții mari de linii tarifare fără taxe. Aceste țări demonstrează că o politică comercială deschisă poate fi aplicată indiferent de mărimea economiei, atât timp cât infrastructura și stabilitatea politică o permit. Țările dezvoltate (venituri mari) au un scor mediu de doar 2.96 în domeniul serviciilor, în timp ce țările cu venituri mici depășesc 6 puncte. Cele mai afectate sectoare sunt construcțiile, telecomunicațiile și serviciile profesionale. De aceea în țările sărace, guvernele restricționează accesul la servicii externe pentru a proteja industriile locale, dar acest lucru reduce calitatea și competitivitatea serviciilor.
Cele mai restrictive cinci țări în domeniul serviciilor sunt
Indonesia, Vietnam, China, Rusia și Thailanda. Aceste țări impun cerințe de localizare, licențiere și conținut, în special în sectorul digital. Țările europene (ex. Polonia, Slovacia, Germania) și SUA sunt mari utilizatori de NTBs, în special antidumping și CVDs. Graficul arată că NTBs sunt preferate de țările dezvoltate, în timp ce țările mai sărace se bazează pe tarife. NTBs sunt unelte sofisticate, utilizate de economiile avansate pentru a impune restricții fără a încălca în mod flagrant acordurile comerciale internaționale.
Creșterea barierelor digitale este semnificativă în țările cu venituri mari, în special în țările din vestul Uniunii Europene. Restricțiile includ taxe digitale, limitări ale fluxului de date, reglementări pentru gig economy și cerințe de localizare.
Aceste bariere sunt promovate sub pretextul protecției consumatorului și a securității naționale, dar pot afecta grav inovația și schimbul liber de informații al companiilor. Germania, Regatul Unit, China, India, SUA, Singapore și Noua Zeelandă. Germania și UK impun cele mai multe restricții privind fluxurile de date și moderarea conținutului. China domină la localizare și securitate în timp ce SUA are cele mai multe restricții pentru economia gig.
Trebuie să remarcăm faptul că doar 0.15% din populația lumii trăiește în țări cu un scor TBI sub 3.0, dar generează 20% din PIB-ul mondial. În schimb, peste 22% din populația globală trăiește în țări cu scoruri între 5.5–6.0 (India, Federația Rusă), dar generează doar 7.5% din PIB-ul global. Barierele comerciale ridicate sunt asociate cu o productivitate economică scăzută. Țările mai libere contribuie disproporționat mai mult la economia globală.
Corelații între comerț și libertatea economică
Scorurile TBI sunt corelate pozitiv cu Indicele Libertății Economice, Indicele Prosperității și Indicele Pregătirii pentru Inteligență Artificială. Dacă ar fi să tragem o concluzie asupra datelor prezentate în raportul „International Trade Barrier Index 2025” am putea afirma că există o strânsă legătură între comerțul liber și termenii de prosperitate, inovare și libertatea individuală. Aceste corelații susțin ideea că reducerea barierelor comerciale înseamnă mai multă libertate, prosperitate și inovație. Indicele Internațional al Barierelor Comerciale 2025 este o oglindă globală a modului în care politicile economice influențează libera circulație a bunurilor, serviciilor și ideilor. Raportul arată că protecționismul, deși popular în unele țări, reduce eficiența economică și limitează accesul populației la oportunități. Deschiderea comercială alături de facilitarea logisticii și reducerea barierelor digitale par a fi direcția optimă pentru o creștere economică sustenabilă. În timp ce restricțiile comerciale pot proteja temporar industriile locale, pe termen lung ele limitează creșterea economică, reduc competitivitatea și afectează negativ consumatorii finali.
Indicele TBI 2025 oferă o platformă valoroasă pentru decidenți politici, investitori, academicieni și cetățeni de a înțelege impactul profund al barierelor comerciale, nu doar asupra fluxurilor economice, ci asupra oportunităților și libertăților fundamentale ale oamenilor.
Foto: PickPik.com