Cu Leon al XIV-lea, inteligența artificială rămâne în centrul dezbaterii

Odată cu moartea Papei Francisc, interesul Bisericii pentru inteligența artificială și provocările pe care această nouă tehnologie le-ar putea adresa omenirii în viitorul apropiat nu s-a stins. Prezența fostului Suveran Pontif în panelul privind inteligența artificială la recentul summit G7 organizat în Italia în iunie anul trecut, precum și documentele publicate de Vatican la începutul anului, indică prezența unei reflecții profunde în conducerea Bisericii tocmai pentru a încerca să investigheze, să identifice și să stabilească care sunt limitele și particularitățile acestei noi tehnologii. Desigur, din punctul de vedere al Bisericii și al pontifului, interesul este legat și de implicațiile etice pe care inteligența artificială le aduce cu sine, inclusiv în ceea ce privește informațiile și cunoașterea pe scară largă. Acum, printre numeroasele asemănări care au apărut în ultimele săptămâni între Papa Francisc și succesorul său la tronul papal, există cu siguranță un interes pentru această tehnologie, atât de mult încât să o facă aproape o piatră de temelie a pontificatului său, menit să contureze o cale de urmat în interacțiunea cu inteligența artificială și provocările pe care aceasta ni le va prezenta.

DE LA REVOLUȚIA DE LA RERUM NOVARUM LA INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ

O dorință, aceea de a se ocupa de inteligența artificială, pe care Sfântul Părinte a amintit-o și în alegerea numelui Leon al XIV-lea. Privirea Suveranului Pontif este îndreptată spre conjunctura istorică cu care s-a confruntat predecesorul său Leon al XIII-lea. Autor al foarte importantei enciclice Rerum Novarum, publicată la 15 mai 1891, acest pontif a abordat problema socială în contextul foarte dificil și fără precedent al primei mari revoluții industriale. Paralelismul care stă la baza alegerii numelui constă în provocările cu care ne confruntăm astăzi, Biserica trebuind să fie pregătită să transmită învățătura sa socială pentru a înțelege și a guverna această nouă „revoluție industrială” legată de evoluția inteligenței artificiale. Provocări fără precedent care sunt gata să confrunte omenirea cu probleme precum etica, justiția și, mai banal, munca. Se stabilește astfel o adevărată paralelă între provocările sociale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și cele de astăzi.

SĂ NU UITĂM ALGORETICA PAPEI FRANCIS

În orice caz, punctul de plecare pentru orice reflecție care ar putea fi avansată de Leon al XIV-lea nu poate face abstracție de punctele centrale exprimate în ultimii ani de predecesorul său. După cum am menționat deja, Papa Francisc a participat la summitul G7 din iunie anul trecut – prima dată pentru un pontif – cu un discurs lung și foarte așteptat despre provocările inteligenței artificiale. A fost un discurs lucid și oportun pe care am avut plăcerea să îl ascult din nou înainte de a scrie această scurtă analiză și la care, după toate probabilitățile, voi reveni de mai multe ori în următorii ani. Un punct de plecare, așadar, un moment crucial după care trebuie să facem față noilor provocări fără să uităm care sunt elementele și liniile directoare esențiale pentru a ne orienta într-un peisaj tehnologic atât de evaziv și, în același timp, fascinant. Bergoglio însuși a vorbit despre inteligența artificială ca despre un instrument „fascinant și extraordinar” în același timp, pus în mâinile oamenilor ca rod al potențialului lor creator dat de Dumnezeu. Un instrument care pune ființele umane în dificila sarcină de a se defini, cu riscul de a face acest lucru doar ca altceva decât inteligența artificială. Acesta este motivul pentru care demnitatea umană trebuie plasată în continuare în centrul dezvoltării, astfel încât să fie în centrul unei noi propuneri etice, larg împărtășite. În această conjunctură, Papa Francisc a lansat, în timpul pontificatului său, un concept care este cu siguranță inspirat: cel de „algorethics”. Exprimat pentru prima dată cu ocazia semnării, în 2020, a „Apelului de la Roma pentru etica inteligenței artificiale”, acesta exprimă nevoia, tot mai simțită până în prezent, de a realiza o moderare etică a algoritmilor care stau la baza noilor tehnologii.

O IERARHIE A VALORILOR CARE URMEAZĂ SĂ FIE ÎMPĂRTĂȘITE

Cu toate acestea, pentru a realiza moderarea etică a algoritmilor enunțată de Papa Francisc, va fi necesar să se identifice o ierarhie a valorilor care să poată fi împărtășită de toți actorii. Este o provocare lansată de Bergoglio în iunie anul trecut celor șapte mari ai planetei, dar care va trebui cu siguranță să fie preluată de succesorul său, Leon al XIV-lea. Principii împărtășite, prin urmare, care pot fi o cheie și un ghid în discernerea și disiparea dilemelor etice și ideologice cu care omenirea se va confrunta cu siguranță în dezvoltarea inteligenței artificiale. Leon al XIV-lea s-a inspirat din convingerea Papei Francisc că ne aflăm în pragul unei veritabile revoluții cognitive-industriale caracterizate de transformări cu adevărat epocale. Această conjunctură poate fi prevestitoarea unor progrese științifice și tehnologice enorme, cu riscul, totuși, al unei creșteri disproporționate a injustiției sociale extreme. Problema este, prin urmare, una a egalității în accesul la aceste tehnologii, precum și în guvernarea principiilor etice și morale care le orientează. O IA dedicată doar dezvoltării economice, neglijând principiile sociale dragi (și nu numai) doctrinei Bisericii, nu va putea, cu siguranță, să aibă o abordare egalitară atunci când se ocupă de funcțiile sale necesare. Pe de altă parte, o tehnologie care poate conține un algoritm dezvoltat având în vedere etica și principiile comune, va fi mult mai accesibilă și mai egalitară din punct de vedere social. Punerea în comun a cunoștințelor, eventual prin crearea unui pol comun de dezvoltare, ar putea fi cea mai bună cale de urmat. Toate acestea pentru a evita ca această tehnologie să ajungă să fie apanajul exclusiv al marilor companii private, care ar avea puțin interes în dezvoltarea laturilor sociale și etice ale acestui proces, fără a uita aspecte precum confidențialitatea și protecția datelor, care ar fi mai bine protejate dacă inteligența artificială ar fi dezvoltată în conformitate cu principii etice definite și comune.

UN ROL PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ

Care poate fi, în cele din urmă, rolul Uniunii Europene în acest proces și cum poate fi acesta stimulat și, într-o anumită măsură, ghidat de angajamentul Bisericii și al Suveranului Pontif cu privire la aspectele etice și morale ale acestor noi tehnologii? Cu siguranță, ar fi util ca UE să construiască un mare spațiu comun pentru schimbul de date și infrastructuri, un spațiu care ar putea fi, de asemenea, în serviciul dezvoltării IA. Un lucru care a fost propus, de asemenea, în termeni diferiți și în rapoarte recente, de Draghi și Letta și care ar putea merge mână în mână cu dezvoltarea acelui algorethics prevăzut de Papa Francisc. Un spațiu pentru a crea un model european de inteligență artificială care să fie, înainte de toate, social și moral, care să adere la principiile comune și la pietrele de temelie ale Uniunii Europene. După cum s-a menționat mai sus, această nouă inteligență artificială nu ar trebui să vizeze doar urmărirea dezvoltării economice, ci ar trebui să se concentreze mai ales asupra aspectului social, încercând astfel să depășească acea dihotomie între țări și clase care ar putea sta la baza dezechilibrelor sociale din viitor. Prin urmare, UE ar putea urmări tocmai facilitarea accesului tuturor la această tehnologie. Există un aspect care mi se pare foarte interesant atunci când vorbim despre inteligența artificială și răspândirea acesteia în rândul cetățenilor. Este vorba de datele pentru 2023 care au fost publicate de Comisia Europeană privind alfabetizarea digitală a cetățenilor UE. Aceste date oferă o rată medie de alfabetizare digitală de 6,2 din 10. Prin urmare, cu scopul de a crește acest indice, Uniunea Europeană trebuie să realizeze cât de important ar putea fi să studieze și să pună în aplicare adevărate campanii de alfabetizare digitală pentru a instrui cetățenii de toate vârstele și din toate categoriile sociale, nu numai în utilizarea noilor tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, ci și în dezvoltarea competențelor digitale de bază. Un proces care ar trebui să devină treptat din ce în ce mai mult parte a programei școlare, cu programe educaționale care ar putea aborda în același timp probleme etice, alfabetizarea informatică și noile tehnologii.