Subscribe
Întâlnirea care a avut loc pe 15 septembrie 2026, la Palazzo Chigi, între prim-ministrul italian Giorgia Meloni și președintele Consiliului European António Costa s-a înscris în cadrul unui tur al capitalelor celor 27 de state membre ale UE întreprins de Costa pentru a discuta aspecte cheie de pe agenda europeană și internațională. Discuțiile s-au axat în principal pe negocierile privind noul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, care va defini prioritățile financiare ale UE pentru viitorul ciclu de programare. Aceste discuții revin o importanță deosebită pentru Italia, întrucât aceasta trebuie să-și contureze propriile priorități în cadrul unui proces de negociere care va modela viitoarele politici comune.
PRIORITĂȚILE ITALIEI PENTRU BUGETUL EUROPEAN
Poziția Italiei vizează susținerea unui buget european care să răspundă nevoilor strategice esențiale ale Uniunii. În acest context, Roma acordă o importanță deosebită Politicii Agricole Comune și Politicii de Coeziune — ambele prevăzute de tratate și considerate fundamentale pentru competitivitatea și securitatea economică a Europei. Salvgardarea acestor politici reprezintă, prin urmare, un obiectiv-cheie al Italiei în cadrul negocierilor privind Cadrul financiar multianual 2028–2034, întrucât alocarea resurselor disponibile va determina capacitatea reală a Uniunii de a sprijini diverse sectoare strategice. În același timp, Italia pledează pentru alocarea de resurse adecvate industriei și cercetării, care sunt considerate esențiale pentru a face față provocărilor concurenței globale. Scopul este consolidarea capacităților de producție și inovare ale Europei prin integrarea acestor domenii în prioritățile viitorului buget. În plus, Italia solicită consolidarea parteneriatelor cu țările de origine și de tranzit pentru fluxurile de migrație nereglementată, corelând astfel planificarea financiară europeană cu dimensiunea externă a gestionării migrației.
FINANȚAREA NOUlui CADRU FINANCIAR MULTIANUAL
Italia și-a exprimat disponibilitatea de a contribui la finanțarea noului Cadru Financiar Multianual, punând însă această contribuție sub condiția găsirii unei soluții globale echilibrate. Printre obiectivele-cheie se numără excluderea unor noi forme de impozitare la nivel european, precum și un apel la raționalizarea cheltuielilor administrative ale Uniunii. Poziția Italiei combină astfel disponibilitatea de a oferi sprijin financiar pentru viitorul buget cu necesitatea de a reduce anumite costuri și de a stabili mecanisme de finanțare considerate durabile. Această abordare reflectă dorința de a influența nu numai volumul resurselor disponibile, ci și modul în care acestea sunt alocate, precum și metodele utilizate pentru finanțarea bugetului european. În consecință, negocierile pentru perioada 2028–2034 reprezintă o oportunitate esențială pentru Italia de a-și promova prioritățile în cadrul european.
COMPETITIVITATEA ȘI ENERGIA PE AGENDA EUROPEANĂ
Un alt punct de consens în cadrul reuniunii a vizat propunerea lui António Costa de a plasa competitivitatea în fruntea agendei viitorului Consiliu European. Prim-ministrul Meloni și-a exprimat sprijinul pentru această abordare, corelând-o în primul rând cu problema energiei. Într-adevăr, creșterea continuă a prețurilor la energie este considerată un factor care necesită măsuri specifice și prompte la nivel european. Obiectivul Italiei este de a asigura o acțiune comună capabilă să sprijine atât întreprinderile europene, cât și cetățenii. Competitivitatea este astfel legată de costurile energiei și de necesitatea de a împiedica ca majorările de prețuri să submineze productivitatea întreprinderilor și bunăstarea economică a populației. În acest context, viitorul Consiliu European reprezintă un eveniment prioritar pentru integrarea chestiunii energetice în dezbaterea privind strategiile economice ale Uniunii.
IMIGRAȚIE ȘI PARTENERIATE INTERNAȚIONALE
Migrația reprezintă un alt domeniu-cheie de discuție. Meloni a salutat includerea pe ordinea de zi a unei dezbateri strategice privind imigrația, menită să permită evaluarea noii abordări europene în combaterea migrației nereglementate. Va trebui acordată o atenție deosebită soluțiilor inovatoare și punerii în aplicare a noului regulament privind returnările. Pentru Italia, dezbaterea europeană trebuie să se concentreze, de asemenea, asupra consolidării controlului frontierelor externe ale Uniunii. Această dimensiune internă este completată de una internațională, care implică consolidarea parteneriatelor cu țările de origine și de tranzit ale fluxurilor migratorii. Gestionarea imigrației se înscrie astfel într-o perspectivă care combină instrumentele europene, controlul frontierelor și cooperarea cu țările terțe.
ANGAJAMENTELE VIITOARE ȘI STRATEGIA ITALIEI
În ansamblu, dialogul dintre Meloni și Costa evidențiază câteva dintre prioritățile-cheie pe care Italia intenționează să le promoveze în cadrul viitoarelor foruri europene și internaționale. Negocierile privind Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 reprezintă principalul cadru de discuție privind resursele Uniunii, Italia punând un accent deosebit pe PAC, politica de coeziune, industrie, cercetare și parteneriatele cu țările de origine și de tranzit ale migranților. Între timp, următorul Consiliu European va constitui o ocazie crucială pentru a discuta despre competitivitate, costurile energiei și politicile în materie de migrație. În ambele domenii, Italia urmărește să promoveze o mai mare capacitate de acțiune la nivel european prin sprijinirea măsurilor în beneficiul întreprinderilor și al cetățenilor, prin întărirea controalelor la frontierele externe și prin consolidarea cooperării internaționale. Strategia prezentată în cadrul discuției evidențiază intenția Italiei de a juca un rol activ în definirea priorităților viitoare ale Uniunii, implicându-se atât în cadrul financiar multianual, cât și în dosarele-cheie privind economia, energia și migrația, care vor contura agenda europeană în viitorul apropiat.