Ancheta antiteroristă italiană descoperă o presupusă rețea de finanțare a Hamas

Douăzeci și cinci de suspecți sunt anchetați în timp ce autoritățile urmăresc milioane de euro de la organizații caritabile italiene către gruparea militantă, provocând ciocniri politice și ridicând semne de întrebare cu privire la supravegherea ajutorului umanitar.

Procurorii italieni au dezvăluit o amplă anchetă antiteroristă care a plasat 25 de persoane sub supraveghere oficială pentru presupusa finanțare a Hamas prin intermediul unor organizații aparent caritabile. În centrul anchetei se află Mohammad Hannoun, președintele Asociației palestinienilor din Italia, care a fost arestat împreună cu alte opt persoane sub acuzația de a fi direcționat mai mult de șapte milioane de euro către gruparea militantă palestiniană.

Potrivit anchetatorilor din cadrul Direcției antimafia din districtul Genova (DDA), soția și cei doi fii ai lui Hannoun sunt, de asemenea, printre suspecți. Autoritățile cred că aceștia erau conștienți de adevărata destinație a fondurilor colectate și, în cazul fiilor, este posibil să fi manipulat sau transportat ocazional banii. Ancheta conturează imaginea unei rețele bine închegate care operează sub acoperirea ajutorului umanitar, în timp ce se presupune că sprijină o organizație teroristă desemnată.

Printre cele nouă persoane care fac obiectul măsurilor preventive se numără doi suspecți care sunt în prezent în libertate – unul despre care se crede că se află în Turcia și altul în Gaza. Interogatoriul oficial în fața judecătoarei de instrucție Silvia Carpanini nu a fost încă programat, dar se preconizează că va începe pe 30 decembrie, în mare parte prin intermediul unei legături video. Hannoun, singurul suspect deținut în închisoarea Marassi din Genova, va fi interogat în persoană. Avocații acestuia sunt așteptați să se întâlnească cu el în zilele următoare.

Ministrul de interne Matteo Piantedosi a descris operațiunea drept un succes semnificativ pentru agențiile italiene de aplicare a legii și de informații. Vorbind presei, Piantedosi a subliniat că anchetatorii au urmărit meticulos fluxurile financiare, identificând nereguli în donații care inițial păreau legitime. „Terorismul este combătut și prin tăierea resurselor și a capacității sale operaționale”, a spus el, adăugând că ancheta ar putea deschide „scenarii noi și interesante”.

Ministrul a subliniat rolul cooperării internaționale, menționând schimburile de informații cu alte țări din Uniunea Europeană, inclusiv cu Olanda. „Când vine vorba de apărarea securității naționale, nu ar trebui să existe steaguri de partid”, a subliniat Piantedosi, subliniind natura nepartizană a operațiunii. El a insistat, de asemenea, asupra faptului că ancheta urmărește să facă distincția între eforturile de solidaritate legale și activitățile care oferă acoperire pentru scopuri criminale.

Printre cele mai izbitoare elemente ale cazului se numără conversațiile interceptate care sugerează conștientizarea activităților ilegale. În iulie 2024, unul dintre suspecți, Ra’ed Hussny Mousa Dawoud – cunoscut și ca Abu Falastine și descris ca un apropiat al lui Hannoun – și-ar fi avertizat colegii: „Dacă intră în acest computer, ne vor da șase ani”. Anchetatorii spun că Dawoud a fost o figură-cheie în eforturile de strângere de fonduri și a avut legături de lungă durată cu Hamas, inclusiv o întâlnire anterioară în Gaza cu fostul lider Hamas Ismail Haniyeh, care i-ar fi lăudat rolul de canal financiar.

Pentru a ocoli înghețarea conturilor impuse unei organizații caritabile, procurorii susțin că au fost create noi asociații. În iunie 2023, o organizație numită „La Cupola d’Oro” a fost înființată la Milano, urmată de „La Palma” la Bergamo în ianuarie 2025, presupus pentru a facilita continuarea transferurilor. De asemenea, Dawoud este acuzat că a transportat personal sume mari de bani în străinătate, inclusiv 170 000 EUR în Turcia și 200 000 EUR în Egipt, astfel cum au fost declarate la vamă.

Ancheta a declanșat o dezbatere politică aprigă în Italia. Premierul Giorgia Meloni a lăudat operațiunea ca fiind o lovitură decisivă împotriva terorismului, în timp ce partidele de centru-dreapta au acuzat stânga că l-a apărat anterior pe Hannoun. Partidele de opoziție, inclusiv Partidul Democrat, Mișcarea Cinci Stele, Verzii și Alianța Stângii, au răspuns susținând lupta împotriva terorismului, dar avertizând împotriva „criminalizării” demonstrațiilor pro-Gaza și a mișcărilor de solidaritate mai ample.

Tensiunile s-au extins în Parlament, unde membrii partidului Frații Italiei au cerut informări oficiale atât din partea ministrului de interne Piantedosi, cât și a ministrului de externe Antonio Tajani cu privire la cazul Hannoun. Parlamentarii opoziției au criticat abordarea procedurală a acestor cereri, acuzând majoritatea de politizarea anchetei.

Reacțiile internaționale au urmat și ele, oficialii israelieni salutând arestările ca fiind un „pas important în lupta împotriva Hamas”.

Între timp, organizația caritabilă fondată de Hannoun a promis să își continue misiunea umanitară în ciuda înghețării conturilor sale. Într-o declarație publicată în ziua de Crăciun, Asociația de solidaritate cu poporul palestinian din Italia a declarat: „Chiar dacă conturile noastre rămân închise, nu vom înceta să facem bine”.

Pe măsură ce procesul judiciar avansează, autoritățile italiene insistă asupra faptului că responsabilitățile individuale vor fi evaluate de la caz la caz. Rezultatul anchetei poate avea implicații de durată asupra modului în care sunt monitorizate organizațiile caritabile și asupra modului în care statele europene echilibrează ajutorul umanitar cu imperativul combaterii terorismului.

Alessandro Fiorentino