De la politici inteligente la investiții strategice, transformarea tehnologică a Italiei dublează exporturile de înaltă tehnologie și poziționează țara ca lider european în economia digitală.
Între 2010 și 2024, ponderea exporturilor de înaltă tehnologie ale Italiei ca procent din PIB aproape s-a dublat, crescând de la 1,4% la 2,7%. Această creștere remarcabilă, evidențiată în cel mai recent raport al Centro Economia Digitale (CED) intitulat „High-Tech Economy: Noul ciclu competitiv global”, marchează o revoluție liniștită în peisajul industrial al Italiei. Mai mult decât un set de cifre, ea reprezintă rezultatul tangibil al unei strategii guvernamentale deliberate care a plasat inovarea, adoptarea tehnologiei și cercetarea în centrul politicii economice.
Raportul CED situează progresele Italiei într-o schimbare globală mai amplă – apariția unei economii de înaltă tehnologie în care competitivitatea nu depinde doar de capacitatea de producție, ci și de rapiditatea cu care națiunile pot absorbi și implementa tehnologii de frontieră, cum ar fi inteligența artificială generativă, biotehnologia, sistemele cuantice, materialele avansate și energia regenerabilă. În această nouă paradigmă, guvernele joacă un rol decisiv în construirea ecosistemului în care inovarea se poate dezvolta – conectând întreprinderile, mediul academic și instituțiile publice într-un sistem unic, bazat pe cunoaștere.
O transformare bazată pe politici
Performanțele Italiei în ceea ce privește exporturile de înaltă tehnologie nu sunt întâmplătoare. În ultimul deceniu, guvernele succesive au urmărit o politică industrială mai coordonată, menită să creeze o punte între punctele forte ale producției tradiționale și tehnologiile de nouă generație. Inițiative precum Piano Nazionale Industria 4.0, extinsă ulterior în Transizione 4.0, au oferit credite fiscale pentru cercetare și dezvoltare, transformare digitală și automatizare. Combinate cu fondurile UE de redresare destinate inovării ecologice și digitale, aceste măsuri au creat un mediu fertil pentru ca întreprinderile să investească, să se adapteze și să își extindă capacitățile tehnologice.
Ca urmare, Italia a cunoscut o evoluție de la o economie bazată pe producție la una caracterizată din ce în ce mai mult prin integrarea cercetării, a infrastructurii digitale și a serviciilor cu valoare ridicată. Impulsul strategic al guvernului pentru cooperarea public-privat a favorizat, de asemenea, crearea de grupuri regionale de inovare, în special în robotică, energie regenerabilă și materiale avansate – sectoare care generează în prezent o mare parte din creșterea exporturilor.
Puterea tehnologiei medii și înalte
Raportul CED evidențiază un alt aspect distinctiv al renașterii industriale a Italiei: puterea sectoarelor sale de tehnologie medie-altă. Întreprinderile italiene, adesea mici sau mijlocii, dar foarte specializate, au demonstrat o capacitate remarcabilă de a transpune inovațiile globale în aplicații concrete. Aceste întreprinderi acționează ca „punți” între producția tradițională și inovarea de ultimă oră – o caracteristică care a definit mult timp succesul industriei prelucrătoare din Italia.
Deși aceste întreprinderi generează doar aproximativ 11% din valoarea adăugată totală, ele reprezintă mai mult de 70% din investițiile private în cercetare și dezvoltare. Această concentrare evidențiază un model național care valorizează adaptabilitatea în detrimentul dimensiunii și inovarea în detrimentul mărimii – un model pe care politicile guvernamentale l-au susținut în mod intenționat. Prin facilitarea accesului la infrastructura digitală, promovarea educației tehnice și reducerea barierelor birocratice, statul italian a creat condiții în care inovarea poate apărea organic din țesutul industrial, în loc să fie impusă de sus.
Cuantificarea impactului economic
Raportul CED furnizează dovezi econometrice izbitoare ale impactului mai larg al investițiilor tehnologice. În economiile OCDE, fiecare dolar suplimentar în valoare adăugată în domeniul înaltei tehnologii generează în medie 3,18 dolari în PIB în decurs de trei ani. În economiile europene, acest multiplicator ajunge la 3,9 – de aproape trei ori mai mare decât în sectoarele cu tehnologie redusă.
Pentru Italia, aceste cifre confirmă faptul că inovarea nu este doar o chestiune de prestigiu sau de productivitate, ci un motor real al creșterii durabile. Investițiile tehnologice au fost, de asemenea, legate de creșterea ocupării forței de muncă: pentru fiecare creștere de 10 miliarde de dolari a valorii adăugate de înaltă tehnologie, se creează aproximativ 161 000 de noi locuri de muncă în Uniunea Europeană. Acest lucru contrazice afirmația comună conform căreia automatizarea elimină munca – în schimb, datele arată că, atunci când este combinată cu formarea competențelor și cu politici favorabile incluziunii, inovarea extinde piața muncii și îmbunătățește calitatea locurilor de muncă.
Construirea unei identități tehnologice europene
Guvernul italian a fost, de asemenea, un susținător vocal al unei abordări europene mai coordonate a inovării. Roma susține trecerea de la stimulente pe partea ofertei (finanțarea proiectelor de cercetare) la politici pe partea cererii care să accelereze adoptarea tehnologiei în industrii și servicii publice. Aceasta include digitalizarea administrațiilor, promovarea achizițiilor publice inovatoare și definirea unor „misiuni tehnologice” clare care să orienteze investițiile către obiective strategice.
În plus, Italia susține conceptul de „coopetiție” – cooperare competitivă între țările europene pentru schimbul de tehnologii, stabilirea de standarde comune și valorificarea diversității ecosistemelor industriale. În acest context, baza industrială flexibilă și interconectată a Italiei îi conferă un avantaj natural.
Drumul înainte
Ascensiunea tehnologică a Italiei este încă în curs de realizare, dar direcția este clară. Dublarea exporturilor de înaltă tehnologie semnalează nu doar o îmbunătățire statistică, ci o transformare structurală a economiei. Cu competențe tehnice puternice, lanțuri de aprovizionare integrate și o cultură de afaceri capabilă de adaptare rapidă, Italia a pus bazele unui viitor sustenabil în domeniul tehnologiilor de vârf.
Provocarea actuală este continuitatea – menținerea unor investiții consistente în educație, cercetare și infrastructură, asigurându-se în același timp că inovarea rămâne incluzivă și larg distribuită. După cum concluzionează raportul CED, creșterea tehnologică depinde nu numai de cantitatea de inovare produsă de o țară, ci și de eficiența cu care aceasta o absoarbe și o difuzează.
Printr-o politică vizionară, investiții specifice și un parteneriat reînnoit între stat și industrie, Italia a demonstrat că, chiar și într-un peisaj global competitiv, guvernanța strategică poate transforma potențialul în progres. Renașterea high-tech a națiunii este o dovadă că, cu combinația potrivită de politici, competențe și ambiție, inovarea poate deveni piatra de temelie a rezilienței și creșterii naționale.