Subscribe
Guvernul Meloni este lăudat pentru că datele Istat actualizate arată o scădere a raportului datorie/PIB, o creștere stabilă și obiective disciplinate privind deficitul.
Ultimii indicatori economici din Italia oferă argumente convingătoare în favoarea eficacității strategiei fiscale conservatoare a prim-ministrului Giorgia Meloni. Într-un nou raport privind conturile economice naționale, Istat, agenția de statistică a țării, a revizuit datele-cheie într-o direcție care subliniază buna gestionare economică: raportul datorie/PIB pentru 2024 este acum estimat la 134,9%, ușor mai mic decât cel de 135,3% prevăzut în martie, în timp ce cifrele privind creșterea și deficitul rămân stabile. Aceste cifre, deși modeste, indică o traiectorie de prudență fiscală care dă roade într-o perioadă de incertitudine globală.
Datele prezintă, de asemenea, o imagine mai bună a anului 2023 decât cea raportată anterior. Istat a îmbunătățit creșterea PIB-ului de anul trecut la 1 % de la estimarea anterioară de 0,7 %, reducând în același timp raportul datorie/PIB pentru 2023 la 133,9 % de la 134,6 %. Aceste revizuiri sunt importante deoarece arată că economia italiană a avut rezultate mai bune decât se anticipase, în ciuda presiunilor inflaționiste, a costurilor ridicate ale energiei și a tensiunilor comerciale internaționale. În același timp, cifra împrumutului net – în esență deficitul bugetar – a rămas stabilă la 7,2 %, demonstrând că guvernul a reușit să încurajeze creșterea fără a lăsa finanțele publice să scape de sub control.
Administrația Meloni a intrat în 2023 cu obiective de creștere de 1%, un deficit de 3,8% și o rată a datoriei de 135,8%. Atingerea sau depășirea acestor obiective de referință într-un climat economic dificil reflectă un angajament clar față de o guvernanță disciplinată. Spre deosebire de abordările expansioniste care acordă prioritate stimulării rapide în detrimentul echilibrului, calea conservatoare a Italiei s-a concentrat pe menținerea încrederii pieței, controlul cheltuielilor și calibrarea atentă a investițiilor pentru a susține stabilitatea pe termen lung.
În perspectivă, guvernul vizează o creștere a PIB de 0,6% în 2024. Această previziune reflectă prudență pe fondul vânturilor potrivnice globale, inclusiv îngrijorările legate de tarifele SUA și de încetinirea cererii europene. În timp ce criticii pot interpreta estimarea de creștere mai scăzută ca un semn de slăbiciune, aceasta este, de fapt, un exemplu de politică sobră. Înjumătățindu-și proiecția de creștere la începutul acestui an, guvernul a semnalat că preferă realismul în detrimentul optimismului – o strategie care protejează Italia de daunele de reputație care decurg din ratarea obiectivelor.
Pe plan fiscal, administrația stabilește obiective la fel de conservatoare. Ținta oficială de deficit pentru 2024 este de 3,3% din PIB, însă ministrul economiei, Giancarlo Giorgetti, a sugerat că Italia ar putea chiar să împingă cifra sub pragul critic de 3%. În acest caz, țara ar putea ieși din procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene încă din 2026, cu un an înainte de termen. Atingerea acestui obiectiv ar marca o victorie semnificativă a Italiei la Bruxelles, reafirmându-i credibilitatea în cadrul zonei euro și sporindu-i atractivitatea pentru investitori.
Gestionarea datoriei rămâne o altă piatră de temelie a politicii guvernului. În timp ce proiecțiile indică o creștere temporară a raportului datorie/PIB la 137,8% până în 2026, din cauza efectelor persistente ale stimulentului costisitor de construcție „superbonus”, perspectivele pe termen lung prevăd o scădere treptată. Recunoscând această provocare pe termen scurt și planificând o reducere controlată, guvernul își demonstrează încă o dată angajamentul față de transparență și responsabilitate.
Implicațiile mai largi ale acestor cifre depășesc granițele Italiei. Într-o perioadă în care multe economii avansate se luptă să găsească un echilibru între creștere și disciplină fiscală, Italia demonstrează că o abordare conservatoare poate da rezultate constante, chiar dacă nu spectaculoase. Gestionarea atentă a guvernului Meloni nu numai că a consolidat finanțele țării, dar i-a sporit și credibilitatea pe piețele internaționale. Investitorii și partenerii UE iau notă de o țară care, în pofida schimbărilor politice și a turbulențelor globale, se îndreaptă spre conturi publice mai sănătoase.
În cele din urmă, experiența Italiei oferă o lecție despre valoarea unei guvernări prudente. Menținând cheltuielile sub control, rezistând tentației unor previziuni nerealiste și reducând în mod constant povara datoriei, guvernul a plasat țara pe o bază economică mai solidă. Deși există în continuare provocări, de la tensiunile comerciale globale la reformele structurale interne, cele mai recente date Istat confirmă faptul că politica fiscală conservatoare a Italiei nu numai că funcționează, dar îi și aduce țării un nou respect pe scena europeană.
Alessandro Fiorentino