Subscribe
Problema care a apărut în sectorul zootehnic ca urmare a izbucnirii epidemiei de febră aftoasă în Cipru este enormă, punând în evidență problemele de lungă durată și deficiențele statului care au afectat acest sector.
Cu alte cuvinte, febra aftoasă ne-a luat prin surprindere și a scos la iveală probleme grave care ar fi trebuit rezolvate cu zeci de ani în urmă. Probleme care ar fi trebuit rezolvate cu mulți ani în urmă au ieșit acum la iveală din cauza izbucnirii epidemiei, dovedind încă o dată că mai întâi permitem ca pagubele să se producă și abia apoi ne grăbim să salvăm ce se mai poate salva. Dar este justificată această abordare? Poate sectorul primar, în general, să avanseze către era modernă cu o astfel de strategie și mentalitate?
Să nu uităm că creșterea animalelor este strâns legată de produsele lactate și de export ale Ciprului, care au fost, la rândul lor, afectate în urma izbucnirii epidemiei de febră aftoasă. Acest lucru a avut un impact semnificativ asupra exporturilor produselor noastre de origine animală, ducând la pierderi economice substanțiale.
În același timp, pierderile cauzate de sacrificarea animalelor infectate au provocat pagube enorme crescătorilor de animale. De fapt, mulți dintre aceștia au văzut cum le-au dispărut întreaga sursă de venit și toate bunurile.
Merită menționat faptul că febra aftoasă a afectat 121 de ferme zootehnice din Cipru și a dus la sacrificarea a 84 133 de animale.
Mai precis, pierderile și sacrificarea animalelor din cauza febrei aftoase au ajuns la:
- 56.632 de oi și capre
- 24 483 de bovine
- 3 018 de porci
O altă problemă semnificativă — dacă nu chiar cea mai importantă dintre toate cele care au apărut — în urma izbucnirii epidemiei de febră aftoasă și a sacrificării animalelor a fost producția de lapte, precum și producția de brânză tradițională cipriotă, halloumi, care este, de asemenea, unul dintre cele mai puternice produse de export ale țării.
Conform cifrelor din raport, fermele de creștere a animalelor afectate au produs, în total, 4,06 % din producția totală de lapte a Ciprului în 2025. În cazul creșterii oilor și caprelor, însă, s-a înregistrat o pierdere de 8,97 % din producția anuală de lapte de oaie și de capră, comparativ cu 2,72 % din producția de lapte de vacă. Mai precis, pentru anul 2026, se preconizează că producția de lapte de oaie și de capră va înregistra un deficit de 6,4 milioane de litri.
Problema pare să fie deosebit de importantă pentru producția de halloumi, având în vedere că în 2026 se preconizează o penurie de lapte de oaie și de capră care, conform estimărilor guvernului, se ridică la 144,04 milioane de litri.
Rolul statului
Într-o astfel de situație, statul cipriot nu putea rămâne indiferent. Din acest motiv, a fost elaborat și făcut public raportul „Comitetului științific special”. Acesta cuprinde un plan pe doisprezece ani (2027–2038) pentru reconstrucția și revitalizarea sectorului zootehnic primar din Cipru.
Bugetul total alocat soluționării tuturor problemelor structurale din sectorul zootehnic se ridică la 610,9 milioane de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 565 % față de perioada 2014–2025, în cursul căreia s-au cheltuit aproximativ 91,5 milioane de euro pentru zootehnie.
Planul general cuprinde trei măsuri menite să contracareze efectele crizei și să restructureze sectorul zootehnic.
Să analizăm detaliile
Prima măsură vizează modernizarea și consolidarea sectorului creșterii ovinelor și caprinelor, cu un buget de 372,225 milioane de euro. Aceasta reprezintă, de asemenea, cea mai mare cheltuială dintre cele trei măsuri.
A doua măsură vizează creșterea bovinelor și prevede cheltuieli în valoare de 134 de milioane de euro, având ca scop modernizarea, consolidarea și îmbunătățirea acestui sector specific al creșterii animalelor.
A treia măsură se referă la intervenții specifice, printre care se numără înființarea de unități de îngrășare a animalelor, sisteme electronice de biosecuritate, măsuri privind bunăstarea animalelor și relocarea fermelor zootehnice.
Concluzie
În concluzie, sectorul zootehnic a fost grav afectat de febra aftoasă, punând în evidență toate punctele slabe și deficiențele structurale ale autorităților de stat competente, care s-au dovedit nepregătite să facă față unei astfel de probleme critice.
Să sperăm, totuși, că această criză va deveni și punctul de plecare pentru renașterea unui sector primar sănătos, capabil să lase în urmă toate problemele care zăceau ascunse sub suprafață, așteptând doar ocazia potrivită pentru a ieși la iveală.