Fermierii europeni în centrul viitorului: Metsola solicită o politică agricolă mai inteligentă și mai echitabilă

Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, promite o abordare mai receptivă și simplificată a UE pentru a sprijini agricultorii, a consolida securitatea alimentară și a asigura durabilitatea comunităților rurale după 2027.

Fermierii europeni reprezintă de mult timp coloana vertebrală a sistemului alimentar al continentului, însă în prezent aceștia se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari – de la presiunile climatice și instabilitatea pieței la povara unor reglementări complexe. Luând cuvântul la Forumul Coldiretti privind agricultura și alimentația de la Roma, președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a transmis un mesaj clar: Uniunea Europeană ascultă și ia măsuri. „Ajunge cu vorbele goale”, a declarat ea, subliniind că Parlamentul se angajează să obțină rezultate reale, tangibile pentru cei care hrănesc Europa.

În discursul său, Metsola a subliniat faptul că proiectul european trebuie să rămână ancorat în receptivitate și responsabilitate. „Avem nevoie de o Europă care ascultă și reacționează”, a spus ea, „o Europă care garantează securitatea alimentară, creșterea economică și un viitor viabil pentru comunitățile rurale”. Pentru președintele maltez, acest lucru înseamnă simplificarea vieții agricultorilor și asigurarea faptului că politica servește oamenilor pe care a fost concepută pentru a-i proteja. „Am fost aleși cu un mandat clar – să facem lucrurile să funcționeze, să simplificăm viața agricultorilor, a familiilor și a întreprinderilor”, a afirmat ea.

Reducerea birocrației este unul dintre pilonii centrali ai acestei viziuni. „Simplificarea normelor înseamnă să vă permiteți să planificați, să investiți și să vă dezvoltați”, a explicat Metsola, reflectând sentimentul tot mai răspândit în rândul factorilor de decizie politică și al părților interesate din domeniul agricol că birocrația excesivă a împiedicat inovarea și planificarea pe termen lung. Parlamentul European, a menționat ea, a aprobat recent măsuri concrete menite să facă munca agricolă „mai ușoară și viitorul mai sigur”.

O parte esențială a acestui efort de reformă se concentrează pe previzibilitate și echitate. Metsola a conturat o viziune cu „mai puține documente, mai puține obstacole, reguli mai rezonabile”, în special pentru micii fermieri, care suportă adesea cele mai grele sarcini administrative. Ea a subliniat, de asemenea, importanța protejării denumirilor de origine – piatra de temelie a identității culinare a Europei. Apărarea indicațiilor geografice, a susținut ea, înseamnă „protejarea calității și trasabilității alimentelor”, oferind consumatorilor posibilitatea de a face alegeri în cunoștință de cauză, protejând în același timp patrimoniul și mijloacele de trai ale producătorilor locali.

Dincolo de simplificare, Metsola a pus un accent puternic pe trasabilitate și pe siguranța alimentară. Ea a solicitat controale mai stricte la frontieră și aplicarea consecventă a standardelor pentru a preveni concurența neloială și pentru a se asigura că consumatorii europeni pot avea încredere în produsele de pe mesele lor. „Securitatea alimentară”, a reamintit ea audienței, „este o parte fundamentală a suveranității europene”. Într-o piață globalizată, menținerea acestei suveranități înseamnă apărarea nu numai a intereselor economice ale Europei, ci și a valorilor sale sociale și de mediu.

Privind în perspectivă la politica agricolă comună (PAC) după 2027, Metsola a promis că agricultorii „vor fi – și trebuie să fie – în centrul dezbaterii”. Scopul, a spus ea, este de a moderniza instrumentele agricole ale Europei, de a proteja bugetul PAC și de a menține accentul pe „oameni și pe cei care creează valoare”. Această nouă generație de PAC ar trebui să asigure venituri echitabile, să promoveze inovarea și să garanteze că zonele rurale nu doar supraviețuiesc, ci prosperă. În cuvintele sale, „următoarea PAC trebuie să protejeze mijloacele de subzistență ale agricultorilor, să asigure condiții echitabile, să sprijine producția alimentară și să promoveze inovarea, astfel încât comunitățile rurale să facă mai mult decât să supraviețuiască – ele trebuie să prospere.”

Metsola a abordat, de asemenea, politica comercială a Uniunii Europene, subliniind necesitatea unui echilibru între deschidere și protecție. UE, a afirmat ea, va continua să sprijine „comerțul deschis și echitabil” și să construiască parteneriate internaționale care să genereze creștere și oportunități. Cu toate acestea, ea a fost clară cu privire la prioritățile UE: „Prima noastră responsabilitate este față de cei care produc în Europa”. Atunci când agricultorii europeni sunt dezavantajați, a insistat ea, „Europa trebuie să intervină pentru a-și apăra interesele, calitatea și identitatea alimentară”.

Observațiile sale reflectă un efort mai amplu în cadrul instituțiilor europene de a restabili încrederea în sectorul agricol – un efort determinat de protestele recente ale agricultorilor, de întreruperile lanțului de aprovizionare și de creșterea costurilor. Promovând o abordare mai puțin birocratică și mai centrată pe fermieri, Metsola urmărește să alinieze politica europeană la nevoile reale ale celor care lucrează pământul.

Mesajul Robertei Metsola la Forumul Coldiretti a fost deopotrivă pragmatic și plin de speranță. Ea a descris o UE pregătită să evolueze, să simplifice și să își apere fermierii într-o lume tot mai competitivă și mai nesigură. „Europa ascultă”, a spus ea, iar sub conducerea sa, Parlamentul European intenționează să demonstreze că ascultarea conduce la acțiune. Pentru agricultorii europeni, această promisiune poate marca începutul unei noi ere: una în care politicile nu sunt doar scrise la Bruxelles, ci sunt înrădăcinate în câmpurile, comunitățile și tradițiile care mențin Europa vie.

Alessandro Fiorentino