Subscribe
Între visul european și influența rusă. Georgia face cu ochiul la Uniunea Europeană, dar trebuie să țină cont și de Kremlin, de trecutul și de prezentul său. La doar câteva luni de la alegerile pentru reînnoirea parlamentului său, fosta republică sovietică, care și-a obținut independența în 1991, trebuie să aleagă o tabără. Situația de la Tbilisi este delicată, iar motivul se află în spatele unei propuneri de lege privind transparența influenței străine. În timp ce pentru majoritatea guvernamentală – reprezentată de partidul Georgian Dreams – proiectul de lege este necesar, pentru președintele Republicii, Salomé Zourabichvili, acesta este neconstituțional și contravine standardelor Uniunii Europene. De aceea, la 18 mai anul trecut, pro-europeana Zourabichvili a decis să se opună aprobării acesteia, știind foarte bine că opinia sa va fi ocolită de cei care, cu 84 din 116 voturi pentru, au promovat ceea ce a fost redenumit Legea privind agenții străini. Așa cum era ușor de prevăzut, o comisie parlamentară a respins refuzul președintelui și a supus decizia finală votului parlamentarilor.
Introdusă în urmă cu un an, Legea discordiei a fost readusă cu cinci luni înainte de vot și, conform proiectului Georgian Dreams – forța politică fondată de miliardarul Bidzina Ivanishvili – prevede că toate instituțiile care primesc mai mult de 20 la sută din finanțările lor din străinătate vor trebui să se înregistreze ca organizații care urmăresc interesele unei puteri străine. Un decret care, în multe privințe, seamănă cu o normă rusă din 2022 și care se așteaptă să afecteze aproximativ 25 000 de companii cu și fără scop lucrativ, considerate întreprinderi media sau întreprinderi libere de informare și comunicare, organizații neguvernamentale și asociații non-profit.
Tensiunile s-au mutat de pe holurile instituțiilor pe străzi. Protestele cetățenilor care susțin cursul european al statului au fost reprimate de poliție. Bruxelles-ul urmărește îndeaproape, la fel ca și Moscova, un observator interesat. În balanță se află acum și statutul țării de candidat la aderarea la Uniunea Europeană.
În martie 2022, la câteva săptămâni de la invazia Ucrainei, guvernul georgian – temându-se de o posibilă extindere a conflictului și de hegemonia Moscovei – a depus o cerere de aderare la UE. În iunie 2023 au venit avizele Comisiei și Consiliului European, urmate, în decembrie anul trecut, de ultimul pas: statutul de națiune candidată la extinderea granițelor Uniunii Europene. Din Rue de la Loi, sediul Consiliului European, au fost trimise la Tbilisi condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca visul european să devină realitate. Pentru a finaliza procesul, Georgia trebuie să demonstreze că împărtășește valorile Uniunii, să continue să facă progrese în ceea ce privește agenda sa de reforme și să îndeplinească cerințele specificate în raportul Comisiei. Normele inerente administrației publice și achizițiilor publice, precum și strategiile economice, au ajuns sub lupa Bruxelles-ului. În plus, se așteaptă în continuare alinierea la politicile UE privind măsurile restrictive împotriva Rusiei și a Belarusului.
Legea discordiei amenință să pună totul sub semnul întrebării. După aprobarea normei privind „transparența influenței străine”, Uniunea i-a cerut premierului Irakli Kobakhidze și guvernului său să retragă legea, menținându-și angajamentele față de Bruxelles și recunoașterea statutului de țară candidată. Josep Borrell, în calitate de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, a declarat în mod expres presei că cele 27 de țări ale UE iau în considerare adoptarea unor răspunsuri adecvate și corespunzătoare în cazul în care Georgian Dreams nu va da înapoi. Totuși, pentru a continua, va fi nevoie de unitate de scop și de o rezoluție unanimă, care nu există în acest moment. De fapt, nu toți cei 27 sunt de acord că legea de inspirație pro-rusă este o chestiune gravă sau că pune în pericol valorile fondatoare ale UE.
Între timp, președintele Republicii, Salomé Zourabichvili, și-a jucat cartea. Ea a cerut partidelor pro-europene din țara sa să adere la documentul politic „Carta georgiană”, un fel de manifest în care sunt evidențiate toate prioritățile trasate de Comisia Europeană pentru a finaliza drumul parcurs în martie, acum doi ani. Documentul ar putea fi comparat cu un paratrăsnet și va fi prezentat la Bruxelles pentru a câștiga timp. Pentru că pe 26 octombrie, oamenii vor merge la urne pentru reînnoirea Parlamentului, iar cetățenii ar putea vota pentru visul european și împotriva visurilor georgiene.