Subscribe
Într-o Europă zguduită de crize geopolitice și industriale, Mediterana și mările Europei au revenit în centrul dezbaterii politice, datorită viziunii conservatoare de dezvoltare, securitate și creștere. Acesta a fost mesajul-cheie al panelului „Mediterana și cele trei mări”, care a avut loc vineri, 11 iulie, la Napoli, în cadrul Conferinței conservatorilor europeni.
Printre vorbitori s-au numărat fostul prim-ministru polonez și actualul președinte al conservatorilor europeni Mateusz Morawiecki, ministrul italian Nello Musumeci, deputatul european Alberto Gambino, reprezentantul ALIS Marcello Di Caterina și deputatul spaniol Nora Núñez Cunca Garcia. Tema principală? Marea ca frontieră economică, geopolitică și culturală. O resursă care trebuie apărată și valorificată cu pragmatism și fără naivitate ideologică.
Morawiecki: „Marea este axa noii ordini globale”
În deschiderea panelului, Mateusz Morawiecki a subliniat rolul central al economiei albastre într-un context geopolitic în schimbare rapidă: „Lumea este remodelată: noi rute comerciale, politici protecționiste și o influență chineză în scădere. În acest context, Inițiativa celor Trei Mări – de la Marea Baltică la Marea Neagră și Marea Adriatică – capătă o importanță strategică”. Morawiecki a propus un coridor economic care să lege India, Orientul Mijlociu și Europa (IMEC), cu Trieste ca nod-cheie care să lege Italia de Europa Centrală și de Nord. „Trebuie să investim în infrastructura nord-sud. Europa a fost construită de-a lungul axei est-vest, dar astăzi Mediterana poate deveni coloana vertebrală economică a continentului”. De asemenea, el a criticat puternic politica industrială a Europei: „Am folosit fondurile UE pentru a finanța industriile chineze. Aceasta este o greșeală gravă. Avem nevoie de o politică industrială bazată pe bun simț”.
Musumeci: „Italia trebuie să își redescopere vocația maritimă. Marea nu este doar romantism”
Ministrul pentru politici maritime, Nello Musumeci, a adus o voce clară și pragmatică: „Marea Mediterană a fost uitată de UE, care s-a concentrat mai mult pe Baltică și pe economiile terestre. Cu toate acestea, economia maritimă valorează astăzi 180 de miliarde de euro, cu 1 milion de lucrători și 240 000 de întreprinderi.”
Acesta a prezentat noua Lege subacvatică a Italiei, care vizează reglementarea durabilă a utilizării fundului mării și deblocarea potențialului său economic – de la pământuri rare la geologie marină – respectând în același timp siguranța civilă și de mediu:
„Marea rămâne un univers necunoscut. Pentru a o proteja, trebuie mai întâi să o cunoaștem. Și realismul, nu ecologismul radical, trebuie să ne ghideze”. Musumeci a lansat și o provocare culturală: „64% dintre italieni nu văd Italia ca pe o țară maritimă. Marea este văzută ca o distracție doar din mai până în septembrie. Dar marea înseamnă efort, muncă și inițiativă. Avem nevoie de o revoluție culturală, începând cu educația maritimă în școlile primare”.
Di Caterina: „Formare și digitalizare: aceasta este economia albastră care creează locuri de muncă reale”
Marcello Di Caterina, vicepreședinte al ALIS (Asociația pentru Logistică Intermodală Durabilă), s-a concentrat pe ocuparea forței de muncă și formare: „Există un decalaj masiv între cerere și ofertă pe piața locurilor de muncă din sectorul maritim. Tinerii noștri nu sunt conștienți de oportunități. Cu toate acestea, un membru de echipaj debutant poate câștiga 2 700 EUR pe lună”. Acesta a explicat modul în care ALIS, în parteneriat cu institutele profesionale și universitățile, lucrează pentru a face aceste cariere atractive pentru tinerii din sud: „Sustenabilitatea trebuie să fie socială și economică, nu doar de mediu. Avem nevoie de mai puțină birocrație și de mai multe stimulente”.
În ceea ce privește infrastructura, Di Caterina a subliniat importanța digitalizării porturilor: „Italia reprezintă 63% din traficul maritim de camioane din Europa. Acesta este un avantaj competitiv pe care trebuie să îl apărăm împotriva politicilor mioape precum EU ETS, care riscă să penalizeze transportul maritim italian și să crească costurile pentru consumatori.”
Gambino: „Fără tineri, marea nu are viitor. Europa trebuie să investească”
Alberto Gambino, deputat european, a subliniat rolul strategic al Italiei:
„Cu 8.000 km de coastă, Italia joacă un rol-cheie în securitatea și dezvoltarea Europei. Dar avem nevoie de o strategie comună care să respecte specificitățile fiecărui stat membru”. Acesta a lăudat guvernul condus de Giorgia Meloni pentru prioritizarea infrastructurii maritime în cadrul cheltuielilor UE: „Ne-am asigurat dreptul de a utiliza fondurile UE pentru apărare pentru infrastructura portuară cu dublă utilizare, atât civilă, cât și militară”. Gambino a făcut apel la reformarea reglementărilor maritime rigide ale UE: „Fără schimbări, riscăm să pierdem teren în fața porturilor nord-africane și asiatice. Porturile italiene precum Gioia Tauro trebuie să fie apărate și consolidate”.
Núñez Garcia: „Fără pescari, fără tineri, marea Europei va muri”
Din partea Parlamentului European, eurodeputata spaniolă Nora Núñez Garcia a vorbit în numele pescarilor tradiționali:
„Economia albastră este despre muncă, cultură și identitate. Dar ecologismul ideologic și suprareglementarea distrug reînnoirea generațională.”
Ea a propus un plan european pentru reînnoirea generațiilor albastre, care include stimulente fiscale, microcredite și formare practică: „Normele trebuie să reflecte realitățile locale. Dacă singurul criteriu este cel de mediu, vom avea porturi durabile, dar nu și bărci. Protejarea mării înseamnă, de asemenea, protejarea celor care trăiesc din ea.”
Un program conservator pentru mare
Grupul a transmis un mesaj unitar: marea nu este o povară gestionată prin dogme ideologice, ci un motor concret pentru dezvoltare, identitate și libertate. Este nevoie de infrastructură, formare, investiții, reguli flexibile și o cultură a mării care să înceapă în școli și să se traducă în oportunități reale pentru tineri.
Abordarea conservatoare – pragmatică și neideologică – prevede o Europă care este „continentală prin cultură, dar maritimă prin vocație”. Mediterana nu trebuie să mai fie periferia Europei, ci inima reînnoirii sale.