Bruxelles-ul lansează o nouă anchetă UE privind Google: Punctele de informare europene sunt împinse în jos în clasament?

Comisia Europeană investighează dacă politica Google privind „abuzul de reputație a site-urilor” penalizează în mod incorect instituțiile media și le subminează veniturile, testând puterea noii Legi privind piețele digitale.

Bruxelles-ul a deschis un nou front în lupta sa de lungă durată cu Alphabet Inc., gigantul tehnologic din spatele Google. În urma unei serii de amenzi antitrust în valoare de mai multe miliarde de euro, Comisia Europeană a lansat o nouă investigație pentru a determina dacă practicile de căutare ale Google sunt conforme cu Legea privind piețele digitale (DMA) a blocului comunitar. Ancheta se concentrează asupra faptului dacă societatea aplică condiții „echitabile, rezonabile și nediscriminatorii” editorilor de știri și altor furnizori de conținut care apar pe Google Search.

Cea mai recentă măsură a Comisiei semnalează o strângere a controlului asupra principalelor platforme online, pe măsură ce autoritățile de reglementare încearcă să pună în aplicare ambițiosul regulament digital al Europei. Conform primelor constatări ale eforturilor de monitorizare ale UE, așa-numita „politică Google privind abuzul de reputație a site-urilor” ar putea penaliza pe nedrept organizațiile media legitime. Această politică, introdusă de Google ca parte a eforturilor sale de combatere a manipulării în clasamentele de căutare, pare să retrogradeze site-urile web care includ conținut de la parteneri comerciali terți.

Pentru Bruxelles, implicațiile sunt grave. Dacă se confirmă, această practică ar putea însemna că agențiile de știri consacrate – aflate deja sub o presiune financiară imensă – sunt private de vizibilitate și de venituri din publicitate, în timp ce sursele mai mici sau mai puțin renumite câștigă un avantaj în rezultatele căutărilor.

Câinele de pază al UE vizează din nou Google

Noua anchetă urmează unui șir de conflicte juridice și de reglementare între Uniunea Europeană și Google în ultimul deceniu. În urmă cu doar două luni, compania a fost sancționată cu o altă amendă de aproape 3 miliarde EUR pentru presupuse abuzuri de piață. Între timp, Alphabet rămâne blocată într-o bătălie juridică de lungă durată în fața Curții Europene de Justiție cu privire la o amendă separată de 4,1 miliarde EUR, care datează din 2018.

Acum, în conformitate cu dispozițiile mai stricte ale Legii privind piețele digitale, Bruxelles-ul își testează noile puteri împotriva unuia dintre cei mai puternici jucători din Silicon Valley. „Vom efectua o investigație pentru a ne asigura că editorii de știri nu pierd surse importante de venituri într-un moment dificil pentru sector”, a declarat Teresa Ribera, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene. „Este esențial ca Google să respecte pe deplin Legea privind piețele digitale”.

Ancheta Comisiei se concentrează pe modul în care Google pune în aplicare politica sa privind „abuzul de reputație a site-urilor” și dacă aplicarea acesteia dezavantajează pe nedrept editorii europeni. Bruxelles-ul se teme că această politică „pare să aibă un impact direct” asupra unei modalități comune și legitime prin care editorii își monetizează site-urile și cooperează cu partenerii comerciali.

Politica „Abuzul de reputație a site-ului”: O sabie cu două tăișuri

Din punctul de vedere al Google, politica este menită să combată spam-ul și practicile înșelătoare privind conținutul. Compania susține că anumite site-uri găzduiesc materiale „terțe” de calitate îndoielnică pentru a manipula clasamentele și a atrage trafic. Prin penalizarea acestor comportamente, Google susține că protejează utilizatorii de conținutul de calitate scăzută sau înșelător.

Cu toate acestea, autoritățile europene de reglementare sunt din ce în ce mai sceptice. Acestea se tem că retrogradarea automată a paginilor care conțin materiale de la terți ar putea pedepsi neintenționat editorii reputați care colaborează cu parteneri comerciali sau sponsorizați – o sursă de venit din ce în ce mai vitală pe o piață media în dificultate.

Pentru multe organizații europene de știri, parteneriatele cu agenții de publicitate sau cu furnizorii de conținut de marcă nu sunt doar legitime, ci și esențiale pentru sustenabilitatea financiară. Îngrijorarea Comisiei este că sancțiunile algoritmice ale Google ar putea denatura concurența, restricționa inovarea și amenința diversitatea informațiilor disponibile pentru cetățeni.

Miza în temeiul Legii privind piețele digitale

În temeiul DMA, Comisia Europeană are o autoritate fără precedent de a investiga și de a sancționa „gardienii” precum Google, Apple, Amazon și Meta pentru practici care denaturează piețele digitale. În cazul în care se constată că Google a încălcat legea, compania ar putea primi amenzi de până la 10% din cifra sa de afaceri globală – și de până la 20% în cazul încălcărilor repetate.

Legislația, care a intrat pe deplin în vigoare în 2024, urmărește să împiedice platformele dominante să abuzeze de poziția lor pe piață și să asigure un ecosistem digital mai echitabil pentru concurenți și consumatori deopotrivă. Această ultimă investigație reprezintă unul dintre primele teste majore ale puterii de aplicare a DMA și ar putea stabili un precedent important pentru viitoarele acțiuni de reglementare.

Pentru responsabilii politici europeni, problema nu este doar tehnică, ci și culturală și democratică. Vizibilitatea echitabilă a surselor de știri este o piatră de temelie a pluralismului mass-media și a încrederii publice. Dacă algoritmii de căutare favorizează sau penalizează în mod disproporționat anumite surse, însăși structura spațiului informațional digital este în pericol.

Echilibrul dintre inovare și echitate

Pe măsură ce ancheta se desfășoară, Google se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a demonstra transparență în ceea ce privește modul în care algoritmii săi de căutare clasifică și retrogradează conținutul. Compania susține că măsurile sale sunt menite să mențină integritatea căutării, însă criticii susțin că aceste mecanisme opace acordă Google un control excesiv asupra vocilor care se aud online.

Rezultatul acestei investigații va răsuna mult dincolo de Bruxelles. În cazul în care Comisia va găsi dovezi de practici neloiale, Google ar putea fi obligat să își ajusteze politicile de căutare și să restabilească o vizibilitate mai echitabilă pentru editorii europeni. În sens mai larg, acest caz subliniază hotărârea din ce în ce mai mare a Europei de a reglementa Big Tech – nu pentru a înăbuși inovarea, ci pentru a se asigura că operează în condiții de concurență echitabile.

Într-o economie digitală în care informația înseamnă putere, mesajul UE este clar: chiar și cele mai mari companii de tehnologie din lume trebuie să joace după regulile Europei.

Alessandro Fiorentino