Subscribe
Planul Mattei pentru Africa, lansat de Guvernul italian în 2024 cu scopul de a consolida relațiile economice, energetice și diplomatice cu continentul african, își conturează treptat una dintre direcțiile sale cheie în domeniul energetic. Conform informațiilor actualizate la data de 30 iunie 2026 și cuprinse în Raportul anual către Parlament privind stadiul de implementare a planului, au fost mobilizate 460 de milioane de euro pentru cinci inițiative legate în mod specific de sectorul energetic. Această sumă reprezintă o componentă a sumei totale de 1,2 miliarde de euro aprobate, începând din noiembrie 2024 și până la data menționată, de către Comitetul Tehnic al Fondului Italian pentru Climă. Amploarea resurselor alocate energiei confirmă, prin urmare, faptul că dimensiunea energetică nu este un element secundar al Planului Mattei, ci devine din ce în ce mai mult unul dintre principalele sale instrumente operaționale. Importanța centrală a acestui domeniu trebuie interpretată în lumina dificultăților persistente care caracterizează accesul la energie pe continentul african. Disponibilitatea unei infrastructuri energetice adecvate este, de fapt, o condiție esențială nu numai pentru creșterea economică, ci și pentru dezvoltarea sistemelor de sănătate, a educației, a ocupării forței de muncă și a activităților productive.
FONDUL ITALIAN PENTRU CLIMĂ ȘI INSTRUMENTELE FINANCIARE
O parte semnificativă a strategiei financiare a Planului Mattei este canalizată prin Fondul Italian pentru Climă, al cărui buget anual, gestionat de Ministerul Mediului, se ridică la 840 de milioane de euro. Activitățile sale se concentrează în principal pe reducerea emisiilor care afectează clima, promovarea utilizării surselor de energie regenerabilă și adaptarea la efectele schimbărilor climatice. O caracteristică importantă este structura revolving a Fondului, care permite utilizarea diverselor instrumente financiare pentru susținerea inițiativelor. Acestea includ împrumuturi subvenționate, garanții și subvenții nerambursabile, printr-o combinație de metode de intervenție capabile să se adapteze la diferitele condiții economice și financiare ale țărilor beneficiare. Din această perspectivă, finanțarea infrastructurii energetice africane are un dublu scop. Pe de o parte, contribuie la acoperirea unui deficit istoric de investiții și infrastructură; pe de altă parte, permite orientarea dezvoltării viitoare către sisteme caracterizate printr-o mai mare durabilitate ecologică.
DECALAJUL GLOBAL ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ACCESUL LA ENERGIE
Urgența unor astfel de intervenții este evidentă în special din datele cuprinse în raportul comun elaborat de Agenția Internațională pentru Energie, Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă, Organizația Națiunilor Unite, Banca Mondială și Organizația Mondială a Sănătății. Documentul arată că obiectivul de a asigura accesul la energie curată, fiabilă și sustenabilă din punct de vedere economic pentru întreaga populație mondială este încă departe de a fi atins. Aproximativ 655 de milioane de oameni din întreaga lume nu au acces la electricitate. Inegalitățile sunt alimentate, de asemenea, de dificultatea de a asigura fluxuri financiare adecvate către economiile mai sărace și țările în curs de dezvoltare. Un exemplu deosebit de semnificativ îl reprezintă construirea de centrale solare independente de rețea și de mini-rețele electrice în zonele rurale, unde extinderea infrastructurii tradiționale poate fi complexă din punct de vedere economic și logistic.
AFRICA SUBSAHARIANĂ CA ZONĂ PRINCIPALĂ DE INTERVENȚIE
Decalajul este deosebit de pronunțat în Africa subsahariană. În această regiune, peste 560 de milioane de persoane nu au acces la electricitate, în timp ce aproximativ 970 de milioane nu au acces la sisteme curate de gătit. Aceste date ajută la explicarea motivului pentru care energia reprezintă unul dintre sectoarele în care Planul Mattei poate avea un impact potențial semnificativ. Extinderea accesului la energie în zonele rurale și izolate poate avea efecte care depășesc dimensiunea pur infrastructurală. Electrificarea poate îmbunătăți funcționarea unităților medicale, poate susține activitatea economică locală, poate stimula digitalizarea și poate extinde oportunitățile educaționale. În plus, răspândirea tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile permite abordarea simultană a problemelor legate de accesul la energie și de reducerea emisiilor. Tocmai această convergență între dezvoltare și tranziția ecologică conferă caracter strategic intervențiilor energetice din cadrul Planului Mattei.
DE LA LOGICA EXTRACTIVĂ LA UN NOU PARTENERIAT ÎN DOMENIUL ENERGETIC
Dimensiunea financiară trebuie însă însoțită de o reflecție asupra modelului de cooperare pe care Planul Mattei intenționează să îl promoveze: cooperarea ar trebui, așadar, să evolueze către o relație în care crearea de valoare, tehnologia și expertiza să fie împărtășite pe o scară mai largă. Această chestiune pare deosebit de importantă, având în vedere potențialul energetic al continentului. Africa deține aproximativ 60 % din cele mai bune resurse solare din lume, dar primește doar 2 % din investițiile globale în surse de energie regenerabilă. Există, așadar, o asimetrie marcantă între potențial și capacitatea de investiții. Reducerea acestui decalaj reprezintă una dintre principalele oportunități pentru o politică de cooperare în domeniul energiei orientată spre dezvoltarea durabilă.
FORMAREA CA INFRASTRUCTURĂ DE TRANZIȚIE
În acest context, formarea profesională în domeniul energetic capătă o importanță strategică egală cu cea a investițiilor în infrastructură. Disponibilitatea sistemelor și a tehnologiilor nu este, de fapt, suficientă pentru a asigura o tranziție durabilă, cu excepția cazului în care țările implicate dezvoltă simultan competențele necesare pentru proiectarea, gestionarea și întreținerea noilor sisteme energetice. Un pas semnificativ în această direcție îl reprezintă Memorandumul de înțelegere semnat pe 7 iulie 2026 între Structura de misiune pentru implementarea Planului Mattei pentru Africa și Fundația Enel. Acordul, semnat de coordonatorul Structurii de Misiune, Fabrizio Saggio, și de președintele Fundației Enel și directorul general al Grupului Enel, Flavio Cattaneo, definește un cadru de colaborare pentru formarea profesională în domeniul energiei pe continent. Memorandumul vizează coordonarea activităților de formare cu sistemul universitar și de învățământ superior, atât în Italia, cât și în țările africane. Inițiativa face parte dintr-un proces deja în desfășurare prin intermediul unor programe care au produs rezultate măsurabile și au contribuit la construirea unui ecosistem de formare recunoscut. Printre experiențele menționate se numără Centrul Panafrican de Formare în domeniul Energiei Regenerabile și al Tranziției Energetice din Maroc, creat în colaborare cu Universitatea Politehnică „Mohammed VI”, activitățile dezvoltate în Kenya împreună cu Universitatea Strathmore, precum și cele implementate în Africa de Sud împreună cu Universitatea din Pretoria.
TINERETUL, FEMEILE ȘI COMPETENȚELE LOCALE
Cel mai important aspect al cooperării în domeniul formării profesionale îl reprezintă dorința de a adapta mai bine programele educaționale la nevoile specifice ale comunităților locale. Obiectivul este formarea unor profesioniști capabili să susțină în mod activ transformarea sistemelor energetice africane, valorificând competențele locale existente. Se acordă o atenție specială tinerilor și femeilor, inclusiv în ceea ce privește accesul la piața muncii. Această abordare extinde sfera cooperării în domeniul energetic, transformând-o dintr-un simplu transfer de tehnologie într-o investiție în capitalul uman. Formarea profesională devine astfel o componentă structurală a tranziției, permițând crearea condițiilor profesionale necesare pentru ca investițiile să genereze beneficii durabile în țările beneficiare.
O PERSPECTIVĂ INTEGRATĂ ASUPRA PLANULUI MATTEI
Intervențiile finanțate până în prezent și consolidarea cooperării în domeniul formării profesionale conturează, așadar, o posibilă evoluție a Planului Mattei. Energia poate constitui punctul de întâlnire între nevoile de dezvoltare, lupta împotriva sărăciei energetice, lupta împotriva schimbărilor climatice, inovarea tehnologică și crearea de locuri de muncă calificate. Pentru ca această strategie să fie pe deplin eficientă, va fi însă esențial să se favorizeze apariția unor piețe locale și a unor lanțuri de aprovizionare dedicate tehnologiilor curate, începând cu sursele regenerabile, combinând investițiile materiale cu consolidarea competențelor profesionale. Cooperarea economică și politică va putea astfel să contribuie la construirea unei capacități de producție autonome și nu se va limita la construirea unor infrastructuri individuale. Din această perspectivă, suma de 460 de milioane de euro mobilizată în sectorul energetic reprezintă nu numai o măsură a angajamentului financiar deja asumat, ci și un indicator al importanței crescânde a energiei în arhitectura Planului Mattei. Eficacitatea acestei investiții va depinde de capacitatea de a corela infrastructura, tehnologia, finanțarea, formarea profesională și dezvoltarea industrială locală. Provocarea constă, așadar, în transformarea potențialului energetic al Africii într-un motor concret al dezvoltării comune. Disponibilitatea ridicată a resurselor solare, deficitul persistent în ceea ce privește accesul la energie electrică și investițiile insuficiente în sursele regenerabile de energie fac din acest continent un spațiu în care tranziția energetică poate juca un rol decisiv. În acest scenariu, Planul Mattei poate dobândi o relevanță deosebită tocmai dacă reușește să integreze extinderea accesului la energie cu dezvoltarea competențelor necesare pentru a gestiona în mod independent această schimbare. Formarea în domeniul energetic, alături de investițiile în infrastructură și tehnologii curate, reprezintă, prin urmare, una dintre condițiile esențiale pentru ca cooperarea cu Africa să evolueze către un model de parteneriat mai echilibrat și mai durabil, orientat către crearea de valoare pe termen lung.