Subscribe
Consiliul European de la Bruxelles din 27 iunie 2025 a reprezentat un punct de cotitură pentru definirea strategiilor politice și diplomatice ale Uniunii Europene. După summitul NATO de la Haga, liderii celor 27 de state membre au discutat trei dosare principale: criza din Orientul Mijlociu, sprijinul pentru Ucraina și competitivitatea economică, abordând divergențele interne și presiunile internaționale. Discuțiile au evidențiat nu numai încercarea UE de a-și afirma un rol activ pe scena mondială, ci și fracturile politice persistente dintre statele membre.
ORIENTUL MIJLOCIU: CEREREA DE ÎNCETARE A FOCULUI
Unul dintre principalele rezultate ale summitului a fost solicitarea comună de încetare a focului în Fâșia Gaza și de eliberare a ostaticilor deținuți de Hamas. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a subliniat importanța diplomației în regiune și a reiterat necesitatea unei soluții durabile pentru Gaza. Misiunile UE active în teritoriile palestiniene au fost prelungite până la 30 iunie 2026, cu posibilitatea adaptării mandatelor în funcție de evoluția contextului. În ciuda acordului de principiu, unele voci critice s-au ridicat în cadrul Consiliului. În special, prim-ministrul irlandez Micheál Martin a denunțat slăbiciunea pozițiilor europene față de Israel, acuzând UE că nu exercită suficiente presiuni pentru a pune capăt „masacrului civililor nevinovați”. În paralel, liderii și-au reafirmat angajamentul de a împiedica Iranul să dobândească arme nucleare, reafirmându-și sprijinul pentru o soluție negociată la problema nucleară iraniană.
DOSARUL UCRAINA: IZOLAREA UNGARIEI
Sprijinul pentru Ucraina a găsit consens în 26 din cele 27 de state membre, cu singura excepție, Ungaria. Premierul ungar Viktor Orbán s-a referit la un sondaj fără caracter obligatoriu efectuat în țara sa, potrivit căruia 95% dintre cetățeni se opun intrării Ucrainei în Uniune. În ciuda acestui fapt, Consiliul a adoptat concluzii care consolidează sprijinul militar și industrial pentru Kiev, subliniind intenția de a integra mai strâns industria de apărare ucraineană cu cea europeană. Participarea președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky prin videoconferință a subliniat și mai mult ponderea strategică atribuită conflictului de către UE.
SANCȚIUNILE ȘI POLITICA ENERGETICĂ: PREOCUPĂRILE SLOVACIEI
O altă temă centrală a fost noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar fi al optsprezecelea de la începutul invaziei. Cu toate acestea, președintele slovac Robert Fico și-a exprimat rezervele cu privire la propunerea Bruxelles-ului de a întrerupe importurile de gaz rusesc începând cu ianuarie 2028. Fico a solicitat o amânare a votului, subliniind posibilele repercusiuni economice ale măsurii. Cazul slovac evidențiază în mod clar tensiunea dintre necesitatea unor sancțiuni eficiente și preocupările privind securitatea energetică ale unor state membre.
APĂRAREA EUROPEANĂ: SPRE O REARMARE COORDONATĂ
Continuând lucrările începute la summitul NATO de la Haga, liderii europeni au discutat despre consolidarea apărării comune. Comisia și Înaltul Reprezentant pentru politica externă, Kaja Kallas, au fost însărcinați să prezinte, până în octombrie, o foaie de parcurs pentru atingerea obiectivului de 5% din PIB consacrat cheltuielilor militare și de securitate până în 2035. Această măsură marchează un salt calitativ în ambiția UE de a-și consolida autonomia strategică în domeniul apărării.
RELAȚIILE COMERCIALE: DIALOGUL CU STATELE UNITE ȘI MERCOSUR
Comerțul internațional a fost ultimul punct de pe ordinea de zi a Consiliului. Liderii au discutat despre negocierile în curs cu Statele Unite pentru a evita impunerea de tarife vamale asupra exporturilor europene. Cancelarul german Friedrich Merz a reiterat importanța crucială a relațiilor transatlantice, solicitând, de asemenea, o relansare a acordului cu Mercosur și încheierea de noi acorduri comerciale. Prin urmare, ambițiile economice ale UE se împletesc cu necesitatea de a-și consolida competitivitatea într-un context global instabil.
O EUROPA ÎNTRE UNITATE ȘI DIVERGENȚE
Acest Consiliu European a evidențiat complexitatea procesului decizional european. Deși UE a exprimat poziții comune cu privire la numeroase chestiuni strategice, divergențele interne – în special în ceea ce privește Ucraina, sancțiunile și politica energetică – continuă să reprezinte o provocare pentru eficacitatea și coeziunea Uniunii. Cu toate acestea, summitul a reafirmat dorința Europei de a juca un rol activ și coerent pe scena mondială, căutând un echilibru între principii, interese naționale și solidaritate politică.