Interferențe străine, dezinformare și dezinformare

În martie anul trecut, în 2022, Parlamentul European a aprobat o primă rezoluție privind interferența străină. Această rezoluție privind interferența străină în procesele democratice ale Uniunii Europene și ale statelor sale membre a fost adoptată cu o majoritate foarte mare: 552 de voturi pentru, 81 împotrivă și 60 de abțineri. Acest document se referă în principal la pericolul de interferență care ar putea veni din partea Rusiei și a Chinei, având în vedere scenariul geopolitic foarte dificil în care trăim.

Rezoluția se concentrează în special pe problema dezinformării digitale conduse de puteri străine și, prin urmare, urmărește să interzică donațiile și finanțările din partea puterilor străine din afara Europei către orice partid, fundație sau personalitate politică care deține o funcție publică sau aleasă.

Această rezoluție invită Comisia Europeană să propună o strategie transsectorială la mai multe niveluri și să aloce resurse financiare adecvate pentru a dota UE și statele membre cu politici de reziliență și instrumente de descurajare adecvate. Această strategie ar trebui să se bazeze pe o abordare bazată pe riscuri, implicând atât societatea, cât și guvernele.

În special, rezoluția stabilește mai multe obiective, cum ar fi consolidarea rezilienței UE prin conștientizarea situației, alfabetizarea și educația în domeniul mass-media, promovarea rezilienței sociale împotriva dezinformării în timpul proceselor electorale și impunerea unui regim de sancțiuni și a unor măsuri restrictive pentru a contracara dezinformarea.

Pe 10a martie 2022, o nouă comisie specială, cunoscută sub numele de ING2, a fost creată și însărcinată de Parlamentul European să dea curs rezoluției. Noua Comisie a fost însărcinată să analizeze, în cooperare și în consultare cu comisiile permanente, legislația și politicile existente pentru a identifica posibilele lacune, scăpări și suprapuneri care ar putea fi exploatate în scopul unei interferențe rău intenționate în procesele democratice; să elaboreze propuneri privind modalitățile de eliminare a acestor lacune și să promoveze rezistența juridică a UE; să colaboreze îndeaproape cu alte instituții ale UE, cu autoritățile statelor membre, cu organizațiile internaționale, cu societatea civilă, precum și cu partenerii nestatali din țările terțe pentru a consolida acțiunile UE împotriva amenințărilor hibride și a dezinformării; să asigure o urmărire detaliată și riguroasă a Raportului Comisiei speciale INGE 1 și să contribuie la reziliența instituțională generală împotriva interferențelor străine, a amenințărilor hibride și a dezinformării în perioada premergătoare alegerilor europene din 2024.

Prin urmare, aceasta a fost o activitate foarte intensă și a necesitat un efort considerabil.

După prima rezoluție din 2022, deputații europeni au început să se întâlnească cu factorii de decizie politică naționali, europeni și internaționali, cu serviciile de informații ale statelor membre ale UE, cu NATO StratCom din Riga, cu Centrul de excelență privind amenințările hibride (așa-numitul Hybrid Coe), cu guvernul și autoritățile australiene și cu organismele ONU respective din New York, precum și cu omologii lor și autoritățile relevante din Kiev, Ucraina.

Până în acest an, pe 31an mai 2023, Parlamentul European a votat pentru a propune o strategie care ar putea spori competența europeană de apărare împotriva interferențelor străine și a manipulării informațiilor, pentru a proteja viitoarele alegeri europene din 2024.

De fapt, potrivit parlamentarilor, în perioada imediat anterioară alegerilor, adică între 6 și 9 iunie, atacurile informatice ar putea crește exponențial, luând forme mai sofisticate. Acest fapt a fost evidențiat în raportul Comisiei speciale privind interferența străină în toate procesele democratice din Uniunea Europeană. Raportul a fost adoptat în plen cu 469 de voturi pentru, 71 de voturi împotrivă și 75 de abțineri.

Raportul analizează, în principal, problemele legate de interferențele care există pe platformele online și se concentrează, de asemenea, pe protecția necesară împotriva infrastructurilor critice și a sectoarelor strategice. O altă problemă cheie este interferența în timpul proceselor electorale, o problemă legată, de asemenea, de finanțarea ascunsă a activităților politice de către actori străini și de rezistența la atacurile cibernetice.

În mod evident, situația actuală cu care ne confruntăm îi vede pe autorii sau potențialii autori ai acestei interferențe, în principal Rusia și China, nu numai în Uniunea Europeană, ci și în țările în curs de aderare, inclusiv în Balcanii de Vest, și în țările din Sudul Global.

Astfel, Parlamentul a condamnat fenomenul periculos al „serviciilor de dezinformare contra cost” on, care implică toți acei furnizori care oferă servicii de dezinformare actorilor guvernamentali și neguvernamentali, cu ajutorul unor instrumente precum așa-numitul dark web, în scopul de a influența procesele electorale.

În ceea ce privește tranzacțiile financiare ilicite care provin din țări terțe și sunt direcționate către sistemul politic al UE, deputații europeni solicită Comisiei să faciliteze trasabilitatea donațiilor și solicită țărilor europene să abordeze de urgență problema donațiilor din țări terțe către partidele politice naționale.

În sfârșit, raportul elaborat de Parlamentul European subliniază riscurile de dependență economică, spionaj și sabotaj. Astfel, se reiterează dorința de a interzice TikTok la toate nivelurile guvernelor naționale și în instituțiile UE. Consiliul și Comisia sunt, de asemenea, încurajate să interzică utilizarea echipamentelor și a software-ului de la producătorii din țările cu risc ridicat, care se referă întotdeauna la China și Rusia, cum ar fi ByteDance Huawei, ZTE, Kaspersky, NtechLab sau Nuctech.

Prin urmare, în general, Parlamentul European a decis în unanimitate să pună în aplicare o strategie coordonată la nivel european, promovând noi inițiative și sporind eficiența dispozițiilor existente în acest domeniu. Se solicită, de asemenea, finanțare care poate fi utilă pentru combaterea dezinformării și pentru sprijinirea proceselor democratice.

Pentru a pune în aplicare acest proces crucial este rolul Comisiei Europene, căreia i se cere să acționeze în curând pentru a prezenta un pachet de măsuri de apărare a democrației și o legislație pentru a contracara amenințările hibride în UE.

Raportoarea Sandra Kalniete, în legătură cu recentul raport al parlamentului, a declarat: „Interferența străină în procesele democratice reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa securității statelor membre ale UE și a UE, în special pe fondul dezvoltării tehnologice rapide și al războiului pe care Rusia îl poartă în Ucraina. Trebuie să acționăm urgent și să punem în aplicare rapid recomandările noastre. Trebuie făcute investiții semnificative și de durată în rezistența noastră democratică, bazându-ne pe experiența partenerilor noștri, cum ar fi Ucraina și Taiwan”.

Activitatea pe care o desfășoară organismul electiv european este o activitate care durează de ani de zile și are ca scop să facă Uniunea Europeană și informațiile sale cât mai veridice și independente, punând în aplicare o strategie comună care să poată face față riscurilor tot mai mari asociate cu interferențele externe.

Cu toate acestea, acțiunile Parlamentului European nu par să aducă niciun rezultat la Comisia Europeană, care are o tendință bizară de a nu dori să urmeze ceea ce propun deputații europeni, aleși prin voința cetățenilor europeni.

De fapt, tocmai în lupta împotriva interferențelor străine, Comisia Europeană dă înapoi, în ciuda voinței bine exprimate a Parlamentului în această privință. Și în loc să lucreze pentru a prezenta săptămâna viitoare „pachetul de apărare a democrației”, Comisia a decis să continue cu o analiză internă pentru a evalua posibilele consecințe ale acestei propuneri.

Dar, în retrospectivă, pachetul nu ar viza doar hackerii și roboții chinezi și ruși, ci și organizațiile neguvernamentale, binecunoscutele ONG-uri. Aceștia par a fi deosebit de susceptibili în această privință, deoarece au criticat vehement planul care intenționează să oblige grupurile de interese să dezvăluie finanțarea externă.

Retragerea Comisiei este justificată de faptul că este nevoie de mai mult timp și de noi analize pentru a evalua impactul pe care acest pachet l-ar putea avea pe plan economic, social și politic.

Cu toate acestea, nevoia de transparență este una dintre prerogativele care stau la baza unei Uniuni Europene care dorește să fie cu adevărat democratică. Aceeași nevoie de transparență, de altfel, în multe alte domenii, este susținută cu tărie de ONG-uri, care nu ratează nicio ocazie pentru a proclama importanța proceselor democratice și transparente.

Din acest motiv, așadar, nu pare deloc ciudat faptul că există îndoieli cu privire la o propunere care intenționează să protejeze și să protejeze cetățenii și informațiile. Poate pentru că, la o privire mai atentă, primii care nu sunt complet transparenți sunt tocmai cei care caută transparența, dar numai dacă și când aceasta le convine.