Angajamentul Europei față de Ucraina: Un test de unitate, securitate și viziune strategică

În cadrul panelului Partidului ECR de la Napoli, liderii au solicitat consolidarea suveranității europene, investiții în apărare și o foaie de parcurs clară pentru reconstrucția și integrarea Ucrainei – o provocare definitorie pentru viitorul continentului.

În timp ce războiul din Ucraina continuă, aruncându-și umbra asupra Europei de Est și nu numai, panelul Partidului ECR „Europa și viitorul Ucrainei: Securitate, suveranitate și reconstrucție”, care a avut loc la Napoli la 12 iulie 2025, a oferit un moment rar și sincer de claritate politică. Lideri din întreaga Europă s-au reunit pentru a clarifica un lucru fără echivoc: viitorul Ucrainei este testul Europei, iar succesul va necesita mai mult decât solidaritate – necesită acțiuni strategice, reforme profunde și un angajament neclintit.

Ministrul italian adjunct de externe, Edmondo Cirielli, a deschis panelul făcând referire la Conferința pentru redresarea Ucrainei, care tocmai s-a încheiat la Roma și la care au participat reprezentanți din peste 70 de țări. În ciuda atacurilor continue cu rachete și drone care afectează Ucraina, mesajul de la Roma – și care a avut ecou la Napoli – a fost inconfundabil: reconstrucția trebuie să înceapă chiar înainte de declararea păcii. „Trebuie să ne imaginăm acum viitorul Ucrainei”, a îndemnat Cirielli, descriind atât urgența tragică a momentului, cât și oportunitatea profundă pe care o oferă – nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Europa și întregul Occident.

Cirielli a subliniat că efortul de reconstrucție, care atrage deja sprijin din partea unor țări precum Emiratele Arabe Unite, Canada, Australia și Japonia, reprezintă o șansă extraordinară pentru întreprinderile occidentale – și în special italiene – de a contribui la redresarea Ucrainei și de a beneficia de pe urma acesteia. Cu toate acestea, dincolo de aspectele economice, el a subliniat puterea simbolică a reconstrucției: este un act de sfidare împotriva autoritarismului și o declarație de rezistență democratică.

Această temă a suveranității și securității s-a regăsit în discursul lui Antonio Giordano, secretarul general al Partidului ECR. Pentru Giordano, apărarea Ucrainei nu este doar un act de altruism – este un imperativ strategic. „Apărarea este fundamentul suveranității și prosperității”, a insistat el, respingând ideea că investițiile militare sunt în contradicție cu progresul social. În schimb, el a subliniat modul în care inovarea în domeniul apărării a alimentat în mod istoric progresele civile, de la securitatea cibernetică la tehnologiile de Formula 1.

Uniunea Europeană, a susținut Giordano, trebuie să își coordoneze sistemele de apărare fragmentate și să construiască interoperabilitatea, trăgând învățăminte din ingeniozitatea de pe câmpul de luptă al Ucrainei – în special în ceea ce privește războiul cu drone și reziliența digitală. Războiul a dezvăluit costurile abrupte ale întârzierii și divizării, a avertizat el, iar Europa trebuie să răspundă prin integrare, investiții și ambiție instituțională.

Fosta președintă croată Kolinda Grabar-Kitarović a preluat acest sentiment, oferind o viziune a Ucrainei care este paralelă cu traiectoria postbelică a țării sale. Ea a făcut apel la Europa să acționeze nu doar ca un donator financiar, ci și ca o putere strategică, capabilă să asigure descurajarea în domeniile convențional, cibernetic și spațial. „Apărarea Ucrainei este apărarea Europei”, a afirmat ea cu fermitate. „Reconstrucția orașelor Bucha și Irpin nu este doar simbolică – este începutul renașterii Ucrainei”.

Cu toate acestea, panelul nu a evitat aspectele întunecate ale războiului. Beata Jurik, vicepreședintă a Comitetului slovac pentru afaceri europene, a lansat o pledoarie pasionată pentru justiție – nu doar pentru cărămizi și mortar. Ea a condamnat răpirea și reeducarea forțată a copiilor ucraineni de către forțele ruse ca o formă grotescă de ștergere a identității. „Europa trebuie să acționeze decisiv pentru a-i aduce acasă”, a îndemnat ea, susținând inițiative precum „Bring Kids Back” și solicitând înființarea unui tribunal special care să judece agresiunea rusă.

Deputatul lituanian Zygimantas Pavilionis a încadrat războiul în termeni geopolitici cruzi. Pentru Pavilionis, integrarea Ucrainei în UE și NATO nu este doar un obiectiv politic – este singura modalitate de a submina regimul rus și de a-i refuza legitimitatea. „Transformarea Ucrainei este cheia transformării Rusiei”, a argumentat el, prezentând Ucraina ca o linie de front a democrației globale. El a avertizat că lipsa de sprijin pentru Ucraina ar încuraja regimurile autoritare de la Moscova la Beijing.

De asemenea, panelul a analizat dinamica transatlantică complexă modelată de politicile fostului președinte american Donald Trump. Giordano l-a descris pe Trump drept un negociator strategic axat pe interesul național – un memento, a spus el, că Europa nu se poate baza la nesfârșit pe generozitatea apărării americane. Atât Kitarović, cât și Cirielli au recunoscut că, deși Trump a pus sub semnul întrebării contribuțiile europene la NATO, el a recunoscut, de asemenea, importanța geopolitică a unor inițiative precum Inițiativa celor Trei Mări și independența energetică pe care acestea o promit.

Cirielli a pledat pentru o identitate militară europeană mai puternică, sugerând că crearea unei armate europene ar putea eficientiza cheltuielile pentru apărare, ar stimula inovarea industrială și ar păstra libertățile democratice. El a susținut că SUA, deși rămân un aliat-cheie, caută acum parteneriatul – nu paternalismul – și că Europa trebuie să facă față provocării cu propriile capacități.

În încheiere, Giordano a trecut dincolo de geopolitică, reflectând asupra valorilor care stau la baza unității Europei. „Europa nu este doar produsul tratatelor”, a spus el, criticând birocrația în favoarea unei fraternități politice și culturale autentice. Viitorul Europei, a sugerat el, se află în oameni – în tradițiile, libertățile și familiile lor comune.

Cirielli a încheiat mulțumind participanților, numindu-i „oameni liberi care cred în istoria, cultura și identitatea lor”. Într-un moment de căldură și solemnitate, el a reamintit audienței că Europa nu este doar o uniune politică – este o civilizație care merită apărată.

În timp ce Ucraina luptă nu numai pentru pământul său, ci și pentru locul său în familia europeană, grupul de la Napoli a subliniat un adevăr dificil, dar inevitabil: Europa trebuie să devină ceea ce pretinde a fi – o forță strategică, suverană și unită. Dacă nu reușește, prețul nu va fi plătit doar la Kiev, ci chiar în inima continentului însuși.

Alessandro Fiorentino