Opiniile cetățenilor cu privire la principalele provocări ale Uniunii Europene: de la protecția copiilor în mediul online la securitate și tranziția energetică

Transformarea digitală a schimbat profund modul în care cetățenii europeni accesează informațiile, comunică și participă la viața publică. În acest context, siguranța copiilor în mediul online se impune ca una dintre principalele priorități politice și sociale ale Uniunii Europene. Rezultatele sondajului Eurobarometru, realizat în iunie 2026 pe un eșantion de 25 904 de cetățeni din cele 27 de state membre, evidențiază o cerere generalizată de măsuri mai eficiente pentru a aborda riscurile asociate utilizării platformelor digitale, pentru a consolida reziliența democratică, pentru a îmbunătăți capacitățile europene de apărare și pentru a sprijini tranziția energetică. Printre aceste aspecte, protecția copiilor și a adolescenților în mediile digitale ocupă un rol central. Sondajul demonstrează că europenii acordă o importanță din ce în ce mai mare adoptării unor politici coordonate la nivel național și european, recunoscând că natura transnațională a platformelor digitale necesită strategii comune, norme comune și instrumente de reglementare capabile să asigure standarde înalte de protecție a copiilor.

PRINCIPALELE RISCURI PENTRU COPII ÎN MEDIUL DIGITAL

Conform datelor colectate, aproape toți cetățenii europeni își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la multiplele pericole la care sunt expuși copiii prin intermediul rețelelor sociale. Fenomenul considerat cel mai grav este hărțuirea cibernetică și diversele forme de hărțuire online, identificate de 71 % dintre respondenți drept cel mai semnificativ risc. Imediat după acestea se află pericolele reprezentate de ademenirea online și exploatarea sexuală a copiilor, care constituie o preocupare pentru 70 % din eșantion. Se acordă, de asemenea, o atenție deosebită expunerii copiilor la conținut dăunător, inclusiv violență, automutilare și extremism, identificat ca o preocupare de către 69 % dintre participanți. Același procent a subliniat temerile legate de utilizarea abuzivă a datelor personale ale copiilor, confirmând faptul că protejarea vieții private este un element-cheie al siguranței digitale. Preocupările nu se limitează la aspectele cele mai vizibile ale experienței online. Într-adevăr, 64 % dintre cei intervievați au subliniat riscul ca copiii să fie implicați în activități ilegale prin intermediul platformelor digitale, în timp ce 60 % au evidențiat potențialele efecte negative rezultate din modelele de proiectare a platformelor care pot încuraja utilizarea excesivă și comportamentul de dependență.

CETĂȚENII SUNT ÎN FAVOAREA UNOR POLITICI EUROPENE MAI STRICTE

Sondajul evidențiază un consens larg în ceea ce privește consolidarea intervenției normative a UE în domeniul protecției minorilor în mediul online. Majoritatea cetățenilor consideră că măsurile actuale ar trebui completate cu instrumente mai eficiente pentru a limita expunerea copiilor la riscurile prezente pe rețelele sociale. Aproape două treimi dintre respondenți, adică 63 %, susțin introducerea unor reglementări europene care să limiteze accesul minorilor la platformele de socializare în funcție de vârstă. În cadrul acestei poziții predominante, 36 % sunt în favoarea interzicerii utilizării sub o anumită vârstă, în timp ce 27 % sunt în favoarea accesului amânat, reglementat de criterii bine definite. O parte mai mică a populației, echivalentă cu 15%, consideră că este o prioritate creșterea resurselor alocate autorităților de aplicare a legii, în timp ce 13% consideră că este suficient să se încredințeze supravegherea în primul rând familiilor și școlilor, fără a fi necesară o intervenție suplimentară din partea Uniunii Europene. Aceste rezultate evidențiază modul în care cetățenii recunosc valoarea politicilor publice în construirea unui ecosistem digital mai sigur. Protecția copiilor nu poate fi lăsată exclusiv în responsabilitatea individuală a părinților sau a școlilor; aceasta necesită un cadru de reglementare comun la nivelul statelor membre, capabil să reglementeze platformele digitale și să asigure niveluri uniforme de protecție. Politicile naționale joacă un rol fundamental în punerea în aplicare concretă a măsurilor de protecție, în timp ce politicile europene permit abordarea eficientă a problemelor care depășesc granițele naționale.

APĂRAREA EUROPEANĂ ȘI TRANZIȚIA ENERGETICĂ

Provocările geopolitice influențează, de asemenea, în mod semnificativ opiniile cetățenilor. 68 % dintre respondenți sunt de acord că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze capacitatea autonomă de apărare împotriva potențialelor amenințări externe. În același timp, crește și nivelul de încredere în capacitatea UE de a asigura siguranța și securitatea cetățenilor săi: 56 % dintre respondenți își exprimă încrederea în acest domeniu, ceea ce reprezintă o creștere de patru puncte procentuale față de ianuarie 2026. În cele din urmă, sondajul abordează tema tranziției energetice. Peste jumătate dintre europeni, respectiv 56 %, consideră că extinderea surselor de energie regenerabilă este un instrument esențial pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili. Doi din cinci europeni acordă o importanță deosebită măsurilor de eficiență energetică, în timp ce 32 % recunosc, de asemenea, energia nucleară ca o potențială contribuție la soluționarea provocărilor energetice. Creșterea prețurilor la energie a dus, de asemenea, la schimbări tangibile în comportamentul cetățenilor. 31% declară că și-au redus consumul total de energie electrică, 27% își monitorizează mai atent consumul de energie, iar 26% au limitat utilizarea sistemelor de încălzire sau răcire. Printre alte strategii adoptate se numără mutarea consumului în intervale orare mai avantajoase din punct de vedere economic, o practică urmată de 20 % dintre respondenți; achiziționarea de aparate electrocasnice mai eficiente din punct de vedere energetic, menționată de 16 %; compararea sau schimbarea furnizorilor de energie sau a contractelor, practică adoptată de 14 %; precum și instalarea sau evaluarea instalării de soluții bazate pe surse de energie regenerabilă, procentul fiind, de asemenea, de 14 %. În ansamblu, rezultatele Eurobarometrului evidențiază o cetățenie europeană care atribuie un rol din ce în ce mai important politicilor comune în răspunsul la marile provocări ale prezentului. În special, siguranța digitală a copiilor se conturează ca un domeniu în care cooperarea dintre instituțiile europene și guvernele naționale este esențială pentru a asigura o protecție eficientă, uniformă și adecvată în fața evoluției continue a tehnologiilor digitale.