Subscribe
La conferința Partidului ECR de la Napoli (Mediterana modelează viitorul Europei?), liderii italieni și europeni fac apel la politici realiste, bazate pe suveranitate, pentru a combate imigrația ilegală și a remodela frontiera sudică a UE
Napoli, 11 iulie – Pe fundalul vibrant al orașului Napoli – un oraș definit de mult timp de fluxul și refluxul culturilor și al popoarelor – conservatorii din întreaga Europă s-au reunit pentru a se confrunta cu una dintre cele mai urgente și divizive provocări ale continentului: imigrația ilegală. Panelul de deschidere al conferinței Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), intitulat „Gestionarea fluxurilor migratorii: o perspectivă conservatoare”, a servit atât ca o reflecție asupra politicilor actuale, cât și ca un strigăt de mobilizare pentru o strategie europeană unificată și pragmatică.
Michele Schiano, deputat italian și gazda evenimentului, a deschis panelul prin fundamentarea dezbaterii în însăși identitatea orașului Napoli. „Acest oraș”, a spus el, „este un simbol al Mediteranei – atât al problemelor sale, cât și al potențialului său”. Pentru Schiano, Mediterana nu este doar un spațiu al instabilității, ci un motor geopolitic și cultural care ar putea redefini viitorul Europei. „Napoli”, a adăugat el, „poate fi o punte – nu numai între nordul și sudul Italiei, ci și între popoare aflate în conflict”. Întrebarea, a spus el, nu mai este dacă Mediterana modelează Europa, ci cum va alege Europa să fie modelată de aceasta. Iar răspunsul, din perspectiva sa, trebuie să implice alegeri politice clare, alianțe strategice și, mai presus de toate, responsabilitate.
Pornind de la acest punct de plecare, jurnalista Marilù Lucrezio, moderatoarea panelului, a subliniat recenta schimbare în discursul european privind migrația – în mare parte, a susținut ea, datorită Italiei. Ea a creditat guvernul prim-ministrului Giorgia Meloni pentru „ruperea paraliziei instituționale” în ceea ce privește controlul frontierelor, avansând cu soluții inovatoare, cum ar fi centrele de prelucrare offshore din Albania, și obligând Europa să se reangajeze în conceptul de împărțire echitabilă a poverii. Ea a subliniat că dezbaterea nu se mai referă la oportunitatea de a acționa, ci la modul de acțiune – iar Italia a arătat calea. Pornind de la această temă, ministrul pentru relații parlamentare Luca Ciriani a subliniat ceea ce el a numit „doctrina Meloni” privind imigrația. „Nu suntem împotriva imigrației – suntem împotriva imigrației ilegale, necontrolate și periculoase”, a spus el. Strategia guvernului, a explicat el, nu este de a demoniza imigranții, ci de a face distincția între cei care caută o integrare autentică și cei care exploatează sistemele europene sau fac trafic de infracțiuni. „Stânga”, a spus Ciriani, „a crezut că imigrația a fost întotdeauna o resursă. Noi spunem: doar atunci când este guvernată corespunzător”.
Dar poate cea mai strategică și de mare anvergură contribuție a venit din partea lui Giovanni Donzelli, vicepreședinte al Comitetului parlamentar pentru securitatea Republicii (Copasir). Legând migrația de geopolitică și de competiția globală pentru resurse, Donzelli a susținut că viitorul Europei depinde nu numai de securizarea frontierelor sale, ci și de o angajare serioasă cu Africa. „Africa este locul în care creșterea populației explodează”, a avertizat el. „Dacă nu investim în Africa – dacă lăsăm acest lucru pe seama Chinei și a Rusiei – nu numai că renunțăm la oportunitățile economice, dar riscăm o presiune migratorie incontrolabilă”. Pentru Donzelli, aceasta nu este doar o chestiune umanitară, ci și una de supraviețuire națională. El a avertizat cu privire la influența crimei organizate asupra rutelor de migrație și a citat chiar exemple de infiltrare a terorismului prin intermediul trecerilor ilegale. „Ambarcațiunile nu transportă doar migranți”, a spus el. „Acestea transportă jihadiști, traficanți și instabilitate”. Soluția, a susținut el, constă în realism: combaterea rețelelor de traficanți, desființarea „afacerii ospitalității” și tratarea continentului african nu ca pe un caz de caritate, ci ca pe un actor central în harta strategică a Europei.
Făcându-se ecoul acestei perspective, Wanda Ferro, subsecretar de stat la Ministerul italian de Interne, a subliniat eficiența abordării italiene. De la acordurile bilaterale cu țările de origine până la Planul Mattei, care vizează îmbunătățirea nivelului de trai în Africa, Wanda Ferro a prezentat guvernul Meloni drept un model de guvernare realizabilă. „Regulile națiunilor și culturilor noastre trebuie respectate”, a spus ea, adăugând o reflecție personală: „Ca o persoană din sud care a trebuit să plece la muncă și la studii, înțeleg ce înseamnă să cauți un viitor mai bun, dar acest lucru trebuie făcut legal și cu respect pentru țara gazdă.”
Dimensiunea internațională a conversației a fost explorată în continuare de George Simion, deputat român și vicepreședinte al Partidului ECR. Simion a denunțat criminalizarea politicienilor conservatori, precum Matteo Salvini, pentru simplul fapt că aplică controlul frontierelor. „Trebuie să oprim ipocrizia ideologică”, a spus el. „Europa trebuie să aleagă între suveranitate și haos”. De asemenea, el a făcut apel la revitalizarea demografică în cadrul Europei și a lăudat legăturile durabile dintre Italia și România, înrădăcinate în moștenirea latină comună.
Gennaro Sangiuliano, jurnalist și fost ministru italian al culturii, s-a inspirat din experiența sa de corespondent în Franța pentru a ilustra riscurile pe termen lung ale unei integrări eșuate. Acesta a avertizat cu privire la consecințele concesiilor culturale necontrolate, în special în contextele în care extremismul islamic subminează libertățile fundamentale, cum ar fi drepturile femeilor. „Franța face acum cale întoarsă”, a remarcat el, „și ia în considerare legi pentru a preveni căsătoriile neregulare – deoarece integrarea trebuie să fie legală și reciprocă”. Lucrezio a revenit pe scurt la latura umană a crizei, atrăgând atenția asupra unuia dintre cele mai întunecate aspecte ale acesteia: copiii migranți dispăruți, adesea victime ale traficului de organe. „Nu este vorba doar despre imigrație – este vorba despre protejarea celor mai vulnerabili”, a spus ea.
În remarcile finale, Donzelli și Ciriani au convergent încă o dată asupra unui mesaj fundamental: Europa nu trebuie doar să își protejeze granițele, ci și să își regândească locul în echilibrul global al puterii. Aceasta înseamnă investiții în Africa, un leadership puternic și o întoarcere la demnitatea națională. „Dacă nu conducem în Africa, pierdem jocul global”, a avertizat Donzelli.
În încheierea panelului, un punct a fost clar: abordarea conservatoare nu mai este doar opozantă – este din ce în ce mai constructivă, detaliată și orientată spre soluții. În Napoli, ceea ce a apărut nu a fost o reacție la migrație bazată pe frică, ci o viziune. Una întemeiată pe suveranitate, ancorată în responsabilitate și angajată să păstreze integritatea culturală și politică a Europei, abordând în același timp cauzele profunde ale migrației. Într-o epocă de instabilitate crescândă, proiectul conservator – bazat pe pragmatism, ordine și respect reciproc – a oferit nu doar o critică, ci și o direcție.
Alessandro Fiorentino