Represiunea UE în domeniul migrației stârnește temeri cu privire la un model „de tip ICE”

88 de ONG-uri avertizează că noile norme privind returnarea ar putea normaliza raidurile, colectarea în masă a datelor și profilarea rasială în întreaga Europă

O nouă propunere a Uniunii Europene privind returnarea migranților stârnește critici puternice din partea grupurilor pentru drepturile omului, care avertizează că aceasta ar putea împinge Europa către metode de aplicare a legii similare cu cele utilizate de autoritățile americane pentru imigrație.

Într-o declarație comună semnată de 88 de organizații, grupurile societății civile și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că regulamentul planificat privind returnarea migranților ar putea conduce la practici asemănătoare cu cele ale Serviciului de Imigrări și Vamă al SUA (ICE), agenția federală americană responsabilă cu aplicarea legislației privind imigrația și cu expulzările.

Potrivit semnatarilor, noile norme ar impune statelor membre ale UE să „identifice” în mod activ migranții fără documente, transformând potențial spațiile cotidiene – inclusiv serviciile publice și chiar locuințele private – în instrumente de control al imigrației.

Ce conține propunerea

Proiectul de regulament, prezentat de Comisia Europeană în martie 2025, prevede proceduri mai stricte pentru returnarea persoanelor care nu au dreptul legal de a rămâne în UE.

Organizațiile pentru drepturile omului susțin că unele dintre măsurile incluse în propunere sunt deja aplicate în anumite state membre și ar putea deveni mai răspândite dacă regulamentul este adoptat în forma sa actuală.

Printre cele mai controversate elemente se numără posibilitatea unor raiduri ale poliției în locuințe private. Potrivit ONG-urilor, normele propuse ar putea permite autorităților să intre în locuințe pentru a verifica documente, în unele cazuri chiar fără un mandat judecătoresc.

Spațiile publice ar putea deveni, de asemenea, zone de control intensificat. În Belgia, de exemplu, se pare că au fost introduse puncte de control rutier pe autostrăzi, precum și controale în gări și aeroporturi. Criticii se tem că practici similare s-ar putea extinde în întreaga Uniune.

Colectarea în masă a datelor și urmărirea biometrică

Declarația comună, publicată de ONG-ul internațional Platform for International Cooperation on Undocumented Migrants (PICUM), evidențiază, de asemenea, preocupările cu privire la colectarea de date și schimbul de informații la scară largă între forțele de poliție din UE.

Propunerea include o utilizare mai intensă a sistemelor de identificare biometrică, care pot urmări persoanele prin amprente digitale, recunoaștere facială sau alte caracteristici fizice. Grupurile pentru drepturile omului susțin că astfel de instrumente, dacă sunt utilizate pe scară largă, ar putea viza în mod disproporționat migranții fără documente și chiar persoanele care sunt victime ale discriminării rasiale.

Alte măsuri menționate în critici includ obligații de raportare pentru autoritățile publice și posibile practici de profilare rasială. Controalele bazate pe aspect, limbă sau origine percepută – mai degrabă decât pe un comportament concret – riscă să consolideze discriminarea care, potrivit ONG-urilor, este deja răspândită în Europa.

Organizațiile descriu aceste evoluții drept „amenințări reale și imediate”.

Un context politic încins

Migrația rămâne una dintre cele mai sensibile probleme din politica europeană. Săptămâna trecută, în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European de la Strasbourg, deputații europeni au dat aprobarea finală pentru prima listă comună a UE de țări de origine sigure și au revizuit criteriile de desemnare a țărilor terțe sigure.

Între timp, propunerea de regulament privind returnările – care prevede, de asemenea, crearea unor „centre de returnare” controversate în afara UE – a fost deja aprobată de guvernele naționale în cadrul Consiliului Uniunii Europene, dar este încă în discuție în Parlamentul European.

Pentru organizațiile pentru drepturile migranților, direcția de urmat este clară: o aplicare mai strictă și expulzări mai rapide.

Impactul asupra vieții cotidiene

Criticii avertizează că consecințele ar putea merge mult dincolo de controlul imigrației. Potrivit celor 88 de ONG-uri, înăsprirea cerințelor de identificare și raportare ar putea crea un climat de teamă în rândul migranților fără documente și chiar în rândul persoanelor percepute ca fiind migranți.

Ei susțin că persoanele ar putea evita serviciile esențiale de teama de a nu fi raportate autorităților. Acest lucru ar putea afecta accesul la asistență medicală, inclusiv îngrijirea prenatală, tratamentul bolilor cronice și vaccinările. Educația și serviciile sociale ar putea fi, de asemenea, afectate în cazul în care familiile ezită să colaboreze cu instituțiile publice.

Îngrijorarea este că aplicarea legislației privind imigrația s-ar suprapune tot mai mult cu viața de zi cu zi, slăbind coeziunea socială și încrederea în cadrul comunităților.

Preocupări internaționale

Îngrijorările cu privire la propunere nu se limitează la grupurile societății civile. La 26 ianuarie, șaisprezece raportori speciali, experți independenți și grupuri de lucru ale Organizației Națiunilor Unite au trimis o scrisoare comună Comisiei Europene, Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene.

În scrisoarea lor, aceștia au avertizat că regulamentul ar putea introduce obligații de raportare pentru profesioniști precum lucrătorii din domeniul sănătății sau furnizorii de servicii sociale, descurajând migranții să solicite sprijin esențial și subminând potențial protecția drepturilor fundamentale.

Comparația cu „modelul ICE”

Comparația cu ICE a devenit o temă centrală în dezbatere. Michele LeVoy, director al PICUM, a declarat că rezultatul noilor norme ar putea fi „o serie de raiduri în stilul ICE în locuințe private, spații publice și locuri de muncă”.

Mesajul ei este clar: Europa nu poate critica practicile de aplicare a legii imigrației din Statele Unite, adoptând în același timp abordări similare la nivel național.

Susținătorii politicilor mai stricte susțin că sunt necesare proceduri eficiente de returnare pentru a menține credibilitatea sistemului de azil și migrație al UE. Criticii răspund că aplicarea nu trebuie să se facă cu prețul drepturilor fundamentale și al nediscriminării.

Pe măsură ce negocierile continuă în Parlamentul European, dezbaterea evidențiază o problemă mai largă cu care se confruntă Uniunea Europeană: cum să se găsească un echilibru între controlul frontierelor și demnitatea umană. Forma finală a regulamentului va determina dacă Europa se îndreaptă către un model axat mai mult pe securitate sau dacă găsește o modalitate de a combina aplicarea legii cu garanții mai puternice pentru drepturile omului.

Alessandro Fiorentino