UE rămâne fermă în timp ce Iranul intensifică confruntarea diplomatică

Bruxelles-ul își apără principiile de securitate și angajamentele privind drepturile omului în contextul represaliilor Teheranului

Uniunea Europeană se confruntă cu o nouă și semnificativă escaladare diplomatică după ce Iranul a desemnat oficial forțele aeriene și navale ale UE drept organizații teroriste. Măsura, anunțată de Teheran ca răspuns la recenta decizie a Consiliului European de a include Gărzile Revoluționare ale Iranului pe lista entităților teroriste, marchează o deteriorare accentuată a relațiilor deja tensionate. Cu toate acestea, pentru Bruxelles, episodul subliniază importanța coerenței, unității și aderării la dreptul internațional.

Ministerul iranian de Externe a descris desemnarea de către UE a Gardienilor Revoluției drept „ilegală și nejustificată”, argumentând că aceasta încalcă principiile fundamentale ale Cartei ONU. Teheranul a invocat o lege iraniană din 2019 care prevede măsuri reciproce împotriva țărilor care sprijină decizii similare ale SUA. La începutul acestei luni, parlamentul iranian etichetase deja „armatele europene” drept organizații teroriste, semnalând un răspuns politic coordonat.

Cu toate acestea, pentru UE, decizia de a include pe lista neagră Corpul Gardienilor Revoluției Islamice nu a fost o represalii simbolică, ci o măsură atent analizată, bazată pe preocupări de securitate și pe o evaluare juridică. Lista a fost întocmită în urma deliberărilor din cadrul Consiliului Afaceri Externe și reflectă îngrijorarea crescândă a Europei cu privire la activitățile de destabilizare regională ale Iranului, la sprijinul militar acordat grupurilor armate și la represiunea internă.

Poziția Bruxelles-ului este în concordanță cu doctrina sa de securitate mai largă: atunci când entități legate de stat sunt implicate în activități considerate a amenința stabilitatea internațională sau interesele europene, Uniunea are atât autoritatea, cât și responsabilitatea de a răspunde. Desemnarea se aliniază cadrelor antiteroriste ale UE și reflectă deciziile similare luate de partenerii internaționali.

În același timp, UE își menține angajamentul față de angajamentul diplomatic. Chiar dacă tensiunile cresc, canalele de dialog sunt deschise. O conversație telefonică recentă între directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, și ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a evidențiat importanța interacțiunii constructive în discuțiile în curs privind programul nuclear al Teheranului și evoluțiile regionale mai ample. UE continuă să sprijine mandatul de verificare al AIEA și insistă asupra faptului că diplomația nucleară rămâne singura cale viabilă către stabilitatea pe termen lung.

Escaladarea vine pe fondul unor noi tulburări interne în Iran. Pentru a doua zi consecutiv, studenții universitari din Teheran și din alte orașe, inclusiv Mashhad, au organizat proteste și sit-in-uri împotriva guvernului. Demonstranții au comemorat cea de-a 40-a zi de la evenimentele violente din ianuarie, în timpul cărora mii de persoane și-ar fi pierdut viața, inclusiv studenți. Videoclipuri care circulă pe rețelele de socializare și mărturii ale activiștilor susțin că membri ai miliției Basij – o forță auxiliară legată de Gardienii Revoluției – au intrat în campusuri, au închis porțile și au dispersat cu forța protestatarii. Zeci de studenți ar fi fost arestați.

Cântece precum „Jos Khamenei” și denunțuri care echivalează Gardienii Revoluției și Basij cu organizații extremiste reflectă frustrarea profundă a unor segmente ale tineretului iranian. Protestatarii au cerut, de asemenea, eliberarea deținuților și revocarea condamnărilor la moarte pronunțate după tulburările din ianuarie.

Din perspectivă europeană, aceste evoluții interne întăresc îngrijorările cu privire la drepturile omului și la statul de drept în Iran. UE a subliniat în mod repetat că protestele pașnice și libertatea academică sunt drepturi fundamentale în temeiul dreptului internațional. Abordarea politicii externe a Bruxelles-ului integrează atât considerente de securitate, cât și apărarea drepturilor omului și consideră că situația din universitățile iraniene face parte dintr-un model mai larg care necesită atenție internațională.

Teheranul, la rândul său, a acuzat guvernele occidentale – în special Statele Unite – că sprijină „expansionismul” israelian. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a condamnat remarcile ambasadorului SUA, Mike Huckabee, care a sugerat pretenții biblice asupra teritoriilor din Orientul Mijlociu, calificându-le drept dovezi ale complicității americane în conflictul regional. Deși aceste declarații vizează în primul rând Washingtonul, ele complică și mai mult mediul geopolitic în care trebuie să funcționeze UE.

Provocarea Europei constă în echilibrarea fermității cu reținerea. Uniunea nu caută confruntarea și nici nu beneficiază de escaladarea retorică. Cu toate acestea, ea nu poate ignora acțiunile care subminează stabilitatea regională sau amenință personalul și bunurile europene. Etichetarea forțelor UE ca entități teroriste are o greutate simbolică, dar nu modifică statutul juridic sau operațional al misiunilor europene, care funcționează în temeiul mandatelor internaționale și al acordurilor de securitate colectivă.

În mod esențial, răspunsul UE este ghidat de multilateralism. Decizii precum desemnarea Gărzilor Revoluționare drept grup terorist sunt încorporate în cadre juridice convenite de statele membre și conforme cu obligațiile internaționale. Acest lucru contrastează cu măsurile unilaterale care caracterizează adesea rivalitățile dintre puterile globale.

Unitatea între cele 27 de state membre rămâne esențială. În momentele de presiune externă, coeziunea consolidează credibilitatea UE. Stând împreună, guvernele europene semnalează că încercările de intimidare sau de divizare nu vor avea succes.

În cele din urmă, acest episod evidențiază un adevăr mai larg cu privire la rolul global al UE. Ca uniune politică și economică, Europa combină angajamentele normative cu interesele strategice. Ea caută dialogul, dar insistă asupra responsabilității; promovează diplomația, dar pregătește instrumente defensive atunci când este necesar.

Decizia Iranului poate intensifica retorica, însă clarifică și pozițiile. Mesajul UE este măsurat, dar hotărât: problemele de securitate vor fi abordate prin mecanisme legale, încălcările drepturilor omului nu vor fi trecute cu vederea, iar diplomația rămâne deschisă – dar nu în detrimentul principiilor.

„…Tale retorica ideologica estremista non farà che incoraggiare ulteriormente il regime occupante a perseverare nei suoi crimini atroci e nelle misure illegali contro i palestinesi, nonché nella sua continua aggressione contro le nazioni della regione”, ha aggiunto.

Il repubblicano Graham: „Persone vicine a Trump gli dicono di non attaccare l’Iran

Diverse persone vicine” lui Donald Trump „gli stanno consigliando di non bombardare l’Iran”: è quanto riferito in conversazione con Axios dal senatore repubblicano Lindsey Graham, considerato un alleato del presidente Usa. Axios adds che Graham ha invitato Trump „a ignorare” tali consigli. „Capisco le preoccupazioni riguardo a grandi operazioni militari in Medio Oriente, dati i precedenti”, ha osservato il senatore nelle dichiarazione al media digitale. „Tuttavia, le voci che consigliano di non farsi coinvolgere direttamente sembrano ignorare le conseguenze di lasciare che il male agisca senza controllo”, ha aggiunto. Questa settimana, Graham ha visitato il Medio Oriente, discutendo del dossier iraniano con i leader di Israele, Emirati Arabi Uniti e Arabia Saudita.

Alessandro Fiorentino