
În ciuda faptului că mai multe state membre nu se mai preocupă de mediu, Comisia Europeană confirmă progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor climatice pentru 2030. Un obiectiv mai ambițios pentru 2040 este așteptat în această vară și stârnește deja controverse.
Într-un moment în care prioritățile de mediu par să se estompeze în unele părți ale Uniunii Europene, Comisia Europeană a transmis o notă de optimism precaut: blocul comunitar este pe drumul cel bun pentru a-și îndeplini obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2030. Anunțul a fost făcut miercuri, 28 mai, în timp ce executivul UE se pregătește să prezinte un nou obiectiv climatic pentru 2040 în cursul acestei veri.
Conform celei mai recente evaluări a Comisiei, UE este pe cale să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu aproximativ 54% până în 2030, în comparație cu nivelurile din 1990, cu condiția ca statele membre să pună în aplicare pe deplin măsurile climatice existente și planificate la nivel național și la nivelul UE. Obiectivul actual obligatoriu din punct de vedere juridic, stabilit în temeiul legislației care a intrat în vigoare în 2021, este o reducere cu 55% a emisiilor până în 2030, cu obiectivul pe termen lung de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. „Evaluarea Comisiei Europene arată că Uniunea Europeană se află în prezent pe calea cea bună pentru a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu aproximativ 54% până în 2030, în raport cu nivelurile din 1990”, a declarat Comisia. „Acest progres depinde de punerea deplină în aplicare a politicilor naționale și a regulamentelor UE, atât actuale, cât și viitoare.”
Într-un comunicat de presă emis de la Bruxelles, Comisia a lăudat statele membre pentru hotărârea lor politică în abordarea schimbărilor climatice. Documentul a subliniat eforturile de reducere a dependenței de combustibilii fosili importați, de îmbunătățire a rezilienței și securității infrastructurii energetice și de accelerare a integrării pieței interne a energiei. De asemenea, documentul subliniază eforturile în curs de desfășurare pentru sprijinirea comunităților vulnerabile prin investiții și dezvoltarea competențelor. Vorbind în fața presei în această dimineață, comisarul UE pentru acțiune climatică și creștere ecologică, Wopke Hoekstra, a subliniat realizările de până acum: „Uniunea Europeană a redus deja emisiile cu 37% din 1990, inclusiv o scădere de 8% numai în 2023. Suntem pe drumul cel bun pentru a continua pe această cale”.
Hoekstra a menționat, de asemenea, rolul Fondului social pentru climă, care este conceput pentru a sprijini gospodăriile cu venituri mici și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), în special în sectoarele construcțiilor și transporturilor. „Acest fond va oferi asistență direcționată pentru a se asigura că tranziția ecologică nu lasă pe nimeni în urmă”, a adăugat el. În timp ce obiectivul pentru 2030 pare acum realizabil, incertitudinea înconjoară următoarea etapă climatică a UE: obiectivul pentru 2040. Până în prezent, Comisia a păstrat secretul cu privire la detalii, recunoscând caracterul sensibil al problemei. Întrebată recent despre calendar, purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Anna-Kaisa Itkonen, a confirmat că o propunere oficială va fi prezentată „până la vară”.
De asemenea, ea a menționat că ideea unei reduceri cu 90% a emisiilor până în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990, „este o bază de discuție”. Sunt în curs de desfășurare discuții cu guvernele naționale și cu întreprinderile pentru a stabili ce este necesar din punct de vedere ecologic și ce este viabil din punct de vedere economic. Perspectiva unui obiectiv de reducere cu 90% a stârnit deja dezbateri intense. Grupurile de mediu consideră că aceasta este ambiția minimă acceptabilă pentru a rămâne în limitele Acordului de la Paris. Cu toate acestea, multe grupuri industriale avertizează că un obiectiv atât de ridicat ar putea pune în pericol competitivitatea, în special în sectoarele mari consumatoare de energie.
Atingerea unei reduceri de 90% ar necesita o accelerare dramatică a eforturilor de decarbonizare în întreaga Europă. Experții sugerează că numai o combinație de electrificare agresivă, utilizarea în masă a energiei regenerabile, îmbunătățirea profundă a eficienței și adoptarea pe scară largă a tehnologiilor de captare a carbonului ar putea face acest lucru fezabil în termen de 15 ani. În plus, contextul geopolitic a complicat și mai mult situația. Criza energetică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina a scos la iveală vulnerabilitățile lanțului de aprovizionare cu energie al Europei, determinând o schimbare urgentă în direcția independenței și diversificării energetice. Tranziția climatică nu se referă acum doar la emisii, ci și la securitatea energetică, stabilitatea economică și autonomia strategică.
Pe măsură ce Comisia își finalizează propunerea pentru obiectivul 2040, echilibrul dintre ambiție și pragmatism va fi crucial. O abordare prea radicală riscă să îndepărteze principalele părți interesate și să submineze sprijinul pentru Green Deal în sens larg. Cu toate acestea, o lipsă de ambiție ar putea pune sub semnul întrebării credibilitatea UE ca lider mondial în domeniul climei. Ceea ce este clar este că următoarele săptămâni vor fi cruciale. Având în vedere că obiectivul 2030 este aproape atins, atenția se îndreaptă către elaborarea unei agende post-2030 care să fie deopotrivă transformatoare și favorabilă incluziunii. Următorul capitol al strategiei europene privind schimbările climatice este pe cale să fie scris – iar lumea va fi cu ochii pe el.