Subscribe
La primul summit interguvernamental Italia-Albania, guvernul condus de Giorgia Meloni își consolidează poziția de lider în ceea ce privește gestionarea migrației, cooperarea în domeniul apărării, securitatea energetică și creșterea economică
Parteneriatul dintre Italia și Albania a intrat într-o fază nouă și ambițioasă. La 13 noiembrie, prim-ministrul Giorgia Meloni și omologul său albanez Edi Rama s-au întâlnit la Villa Doria Pamphili din Roma pentru primul summit interguvernamental între cele două națiuni. Evenimentul a marcat nu numai un gest simbolic de prietenie, ci și o consolidare tangibilă a influenței strategice a Italiei în Balcani și în Mediterana.
La treisprezece luni de la lansarea primelor centre pentru migranți gestionate de Italia pe teritoriul albanez, reuniunea a urmărit să extindă agenda bilaterală mult dincolo de migrație. Cei doi lideri au semnat o serie de noi acorduri privind dezvoltarea economică, infrastructura, apărarea, securitatea, energia, mediul, sănătatea, inovarea și educația. Cu cincisprezece acorduri guvernamentale și tehnice schimbate într-o singură zi, summitul a evidențiat diplomația proactivă a Italiei și capacitatea acesteia de a transforma viziunile politice în rezultate operaționale.
O alianță strategică înrădăcinată în încredere
Ziua a început cu salutul călduros al celor doi prim-miniștri, simbolizând un raport personal și politic profund. Deși provin din familii politice diferite – Meloni este conservator, iar Rama socialist – parteneriatul lor s-a dezvoltat prin respect reciproc și cooperare pragmatică. Această relație s-a dovedit esențială în transformarea legăturii Italia-Albania dintr-o prietenie istorică într-o alianță strategică în toată regula.
În timpul discuțiilor bilaterale, liderii au abordat probleme internaționale presante, inclusiv războiul din Ucraina, dar tonul summitului a fost în mare parte constructiv și orientat spre viitor. Roma și-a reafirmat „sprijinul ferm” pentru obiectivul Albaniei de a-și finaliza procesul de aderare la Uniunea Europeană până în 2030. Pentru guvernul Meloni, această susținere consolidează rolul Italiei de mediator-cheie între UE și Balcanii de Vest, promovând stabilitatea și consolidarea democratică în regiune.
Cooperarea economică și energetică: Construim viitorul împreună
Italia rămâne principalul partener comercial al Albaniei, iar summitul a urmărit să aprofundeze această interdependență economică. Proiecte comune precum Coridorul european VIII și parteneriatul Italia-Albania-Emiratele Arabe Unite privind energia regenerabilă conturează deja o nouă hartă a energiei și infrastructurii în Europa de Sud-Est.
Prin implicarea principalelor întreprinderi și agenții publice italiene – cum ar fi Cassa Depositi e Prestiti, SACE, SIMEST, Leonardo și Protecția Civilă – guvernul Meloni promovează activ expertiza industrială și tehnologică a Italiei în străinătate. Această abordare nu numai că consolidează cooperarea bilaterală, dar sprijină, de asemenea, competitivitatea italiană și crearea de locuri de muncă în țară.
Dimensiunea energetică, în special, este crucială. Parteneriatul cu Albania consolidează strategia de diversificare a Italiei, reducând dependența de surse instabile și poziționând în același timp țara ca un nod central pentru tranziția ecologică în regiunea mediteraneeană.
Migrația: Soluții inovatoare și leadership european
În centrul dialogului bilateral rămâne protocolul privind migrația, controversat, dar orientat spre viitor, semnat în urmă cu doi ani. Inițiativa – care permite Italiei să proceseze anumite proceduri de azil pe teritoriul albanez – s-a confruntat cu provocări judiciare și logistice, însă reprezintă unul dintre cele mai inovatoare răspunsuri ale Europei la migrația ilegală.
Deși cele două centre din Shengjin și Gjader nu și-au atins încă întreaga capacitate operațională, guvernul italian continuă să considere proiectul drept o investiție pe termen lung. Ministrul de interne Matteo Piantedosi a subliniat recent că aceste centre vor juca un rol-cheie în punerea în aplicare a viitorului Pact al UE privind migrația și azilul, care prevede proceduri de frontieră accelerate pentru solicitanții de azil.
Strategia mai amplă a guvernului italian privind migrația dă deja rezultate. Conform datelor oficiale, debarcările au scăzut cu mai mult de jumătate – de la 146 868 în 2023 la 61 482 anul acesta – demonstrând eficiența unei politici ferme, dar umane, care combină descurajarea, cooperarea internațională și respectarea cadrelor europene.
O viziune cuprinzătoare pentru stabilitate și creștere
De asemenea, summitul a subliniat hotărârea Italiei de a aborda problema migrației într-un cadru mai larg de dezvoltare și securitate. Bugetul pentru 2026 alocă aproximativ 30 de milioane EUR – care cresc la 71 de milioane EUR în trei ani – pentru punerea în aplicare a protocolului bilateral cu Albania, acoperind investiții operaționale, logistice și tehnologice. Aceste resurse vor sprijini nu numai gestionarea migrației, ci și modernizarea judiciară și administrativă, creând un model de guvernanță cooperantă care ar putea fi reprodus în alte parteneriate ale UE.
Pentru prim-ministrul Giorgia Meloni, această reuniune a fost mai mult decât un succes diplomatic – a fost o dovadă a statutului internațional recâștigat al Italiei. Combinând fermitatea în materie de securitate cu o viziune constructivă pentru cooperarea economică și culturală, guvernul său stabilește un nou standard pentru conducerea europeană în Mediterana.
În momentul în care cei doi lideri au încheiat summitul cu declarații comune pentru presă, mesajul lor a fost clar: parteneriatul Italia-Albania nu se referă doar la gestionarea provocărilor, ci și la valorificarea oportunităților. De la migrație la energie, de la apărare la inovare, Roma și Tirana merg împreună spre un viitor comun de stabilitate, prosperitate și respect reciproc.
Alessandro Fiorentino