Subscribe
Apariția modelelor avansate de inteligență artificială transformă profund peisajul securității cibernetice, aducând cu sine oportunități fără precedent, dar și noi forme de risc. Pe de o parte, aceste tehnologii îmbunătățesc capacitatea de a identifica vulnerabilitățile, accelerează identificarea amenințărilor și consolidează reziliența infrastructurilor digitale. Pe de altă parte, aceleași instrumente pot fi utilizate în scopuri rău intenționate pentru a automatiza atacurile cibernetice, a identifica punctele slabe ale sistemelor și a amplifica viteza și amploarea incidentelor cibernetice. Pentru a răspunde acestui scenariu, Comisia Europeană a elaborat un plan de acțiune menit să construiască un răspuns coordonat la riscurile și oportunitățile generate de inteligența artificială avansată aplicată în domeniul securității cibernetice. Inițiativa implică statele membre, instituțiile europene și sectorul industrial, cu scopul de a consolida securitatea ecosistemului digital european printr-o abordare integrată bazată pe cooperare, inovare tehnologică și un cadru de reglementare comun.
EVALUAREA ȘI CADRUL REGLEMENTAR EUROPEAN
Unul dintre elementele esențiale ale strategiei se referă la evaluarea preventivă a modelelor avansate de inteligență artificială. Normele introduse de Legea privind IA impun ca aceste sisteme să fie supuse unei analize de risc și să adopte măsuri adecvate de atenuare a riscurilor înainte de a fi introduse pe piața europeană. Pentru a consolida expertiza independentă în acest domeniu, Comisia va promova crearea unei organizații europene dedicate evaluării modelelor de IA, cu un accent special pe aspectele legate de securitatea cibernetică. Infrastructura, care se preconizează că va fi operațională până în 2027, va consolida evaluările independente ale capacităților și riscurilor inteligenței artificiale la nivel internațional, sprijinind activitățile de reglementare ale Oficiului pentru IA. Această inițiativă face parte dintr-un cadru de reglementare deja cuprinzător. Pe lângă Legea privind IA, ale cărei dispoziții referitoare la modelele avansate vor intra în faza de punere în aplicare deplină la 2 august 2026, alături de Codul de conduită privind inteligența artificială, strategia europeană se bazează pe Legea privind reziliența cibernetică, care va introduce principiul „securității prin proiectare” pentru hardware și software până la sfârșitul anului 2027; Directiva NIS2 privind protecția sectoarelor critice; Legea privind reziliența operațională digitală pentru sectorul financiar; și Legea privind solidaritatea cibernetică, concepută pentru a consolida capacitățile Europei de prevenire, pregătire și reacție la atacuri cibernetice la scară largă.
ACCES LA TEHNOLOGII AVANSATE ȘI EXPERIMENTARE ÎN CONDIȚII DE SIGURANȚĂ
Un alt obiectiv al planului este stabilirea unor condiții transparente și structurate pentru accesul la cele mai avansate sisteme de inteligență artificială. În acest scop, Comisia va colabora cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) pentru a elabora un model european care să reglementeze accesul la capacitățile de IA în domeniul securității cibernetice, permițând organizațiilor publice și private să utilizeze aceste instrumente în conformitate cu criterii comune. În paralel, ENISA și Centrul Comun de Cercetare al Comisiei vor dezvolta o platformă securizată dedicată testării inteligenței artificiale aplicate în domeniul securității cibernetice. Mediile simulate vor permite testarea comportamentului sistemelor și diseminarea expertizei privind utilizarea în condiții de siguranță a IA în rândul operatorilor din sectoare strategice, precum energia, transporturile, sănătatea, finanțele și administrația publică.
CONSOLIDAREA REZILIENȚEI EUROPENE ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA CAPACITĂȚILOR NAȚIONALE
Planul pune un accent deosebit pe protejarea infrastructurii critice a Europei, considerată a fi deosebit de vulnerabilă la riscurile generate de utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale. Prin urmare, organizațiile sunt invitate să consolideze practicile de igienă cibernetică, activitățile de gestionare a riscurilor și adoptarea principiului „securității prin proiectare”. În același timp, se încurajează utilizarea capacităților existente de inteligență artificială, inclusiv a modelelor open source, pentru a accelera identificarea și remedierea vulnerabilităților, precum și pentru a îmbunătăți prevenirea și răspunsul la atacurile cibernetice. În acest context, importanța menținerii unei capacități naționale solide de a influența politicile digitale este deosebit de evidentă. Deși coordonarea europeană este esențială pentru combaterea amenințărilor transnaționale, fiecare stat membru trebuie să-și mențină expertiza tehnologică autonomă, capacitățile decizionale și instrumentele industriale necesare pentru a-și proteja securitatea națională. Disponibilitatea expertizei interne permite protejarea infrastructurii esențiale, reducerea dependențelor tehnologice externe și intervenția promptă în cazul unei crize cibernetice. În același timp, investițiile în dezvoltarea la nivel național a tehnologiilor emergente servesc, de asemenea, drept pârghie pentru politica industrială, favorizând creșterea întreprinderilor inovatoare, atragerea investițiilor, dezvoltarea capitalului uman înalt calificat și consolidarea competitivității economice. Capacitatea de a contribui activ la conturarea politicilor digitale europene nu este, prin urmare, doar o chestiune de securitate, ci și o condiție esențială pentru asigurarea dezvoltării economice pe termen lung, a inovării și a autonomiei strategice.