Subscribe
Prin planul Readiness 2030 și Programul spațial al UE, Bruxelles-ul se concentrează pe inovare, securitate și competitivitate pentru a-și consolida rolul în domeniul orbital
Spațiul nu mai este doar frontiera explorării științifice: a devenit un front strategic crucial pentru apărarea europeană. Prin planul Readiness 2030 și Programul spațial al Uniunii Europene, Bruxelles-ul a inițiat o transformare sistemică care combină inovarea tehnologică, securitatea și suveranitatea industrială, în încercarea de a-și consolida autonomia într-un context geopolitic tot mai instabil. Regulamentul (UE) 2021/696, care reglementează Programul spațial 2021-2027, reprezintă baza de reglementare a acestei strategii ambițioase. Cu un buget de 13,5 miliarde EUR, programul integrează platforme-cheie precum Galileo, Copernicus și GOVSATCOM, în sinergie cu Fondul european de apărare (FED) și cu planul Readiness 2030, care prevede investiții de până la 800 de miliarde EUR în următorii ani.
Tehnologii-cheie pentru securitate și apărare
În centrul acestei arhitecturi tehnologice se află Galileo, sistemul european global de navigație prin satelit, esențial pentru operațiunile civile și militare datorită preciziei sale ridicate. Copernicus, pe de altă parte, oferă o capacitate avansată de observare a Pământului pentru monitorizarea mediului și gestionarea crizelor. La fel de fundamental este GOVSATCOM, care, prin proiectul IRIS² (planificat între 2025 și 2027), vizează construirea unei constelații multiorbitale pentru comunicații sigure, garantând independența și securitatea infrastructurilor guvernamentale europene. Aceste programe sunt completate de sisteme naționale și de parteneriate industriale. Sistemul SICRAL, de exemplu, destinat să asigure comunicații militare sigure, va finaliza modulul SICRAL-3 până în 2026. Companii precum Airbus și MBDA sunt deja implicate în dezvoltarea de platforme avansate de apărare aeriană și de comunicații prin satelit, în timp ce în Italia Leonardo și Telespazio se remarcă prin proiecte cu dublă utilizare de mare valoare strategică.
Tehnologii emergente și tehnologii cu dublă utilizare
Peisajul tehnologic evoluează rapid odată cu introducerea calculului cuantic și a producției aditive. Primul, cu o finanțare europeană preconizată de peste 1 miliard de euro, promite o revoluție în criptografie și în gestionarea rețelelor de sateliți. Cea de-a doua permite producția de componente ușoare și foarte rezistente, reducând timpii și costurile. Tehnologiile cu dublă utilizare – adică aplicabile atât în domeniul civil, cât și în cel militar – sunt în centrul strategiei europene. Datele Copernicus sunt utilizate pentru supravegherea frontierelor, în timp ce GOVSATCOM poate servi misiunilor umanitare sau operațiunilor militare. Fondul CASSINI, cu o dotare de 1 miliard de euro, a mobilizat deja 175 de milioane de euro pentru a atrage capital privat și a sprijini start-up-urile din sectorul spațial.
Avantaje operaționale și aspecte critice
Integrarea acestor sisteme oferă avantaje operaționale semnificative. Galileo sprijină navigația forțelor NATO, Copernicus oferă date esențiale pentru planificarea militară, iar sistemul COSMO-SkyMed, utilizat de marina italiană, asigură monitorizarea constantă a Mediteranei. Cu toate acestea, rămân probleme critice: infrastructurile spațiale sunt expuse riscurilor cibernetice și coliziunilor cu resturi orbitale. UE a lansat programul Space Situational Awareness (SSA), dar diferența de investiții rămâne în comparație cu Statele Unite, care în 2023 au cheltuit 60 de miliarde pentru cercetarea spațială, față de 23,4 miliarde în Europa.
Securitatea cibernetică și reglementarea
Securitatea cibernetică este o prioritate tot mai mare. Exercițiile NATO au arătat vulnerabilitatea sateliților la atacurile cibernetice. Ca răspuns, Regulamentul (UE) 2021/696 promovează reziliența prin criptografie avansată și rețele securizate. Italia, în special, este chemată să dezvolte competențe specializate pentru a apăra active strategice precum COSMO-SkyMed și SICRAL. Cadrul de reglementare este, de asemenea, în curs de extindere. Noua lege AI 2024 reglementează utilizarea inteligenței artificiale în sistemele spațiale, în timp ce Cartea albă privind apărarea europeană deschide calea către crearea unei piețe unice de apărare. Regulamente precum (UE) 2023/2411 privind securitatea lanțurilor industriale de aprovizionare vizează reducerea dependenței de componente neeuropene, în timp ce Regulamentul (UE) 2021/821 impune controale stricte asupra exportului de tehnologii sensibile.
Scenariul pentru 2030
Privind spre viitor, obiectivul UE este clar: acces autonom la spațiu, rețele independente de sateliți și leadership tehnologic. Proiecte precum IRIS², consolidarea lansatoarelor europene și alianțele cu NATO și Organizația Națiunilor Unite indică o traiectorie clară. Europa intenționează nu numai să își protejeze interesele orbitale, ci și să devină un actor global credibil într-un domeniu destinat să devină inima competițiilor strategice în secolul XXI.
Alessandro Fiorentino