Ucraina în UE: O Europă divizată

Procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, lansat oficial în 2022 împreună cu cel al Republicii Moldova, reprezintă unul dintre cele mai semnificative proiecte de integrare europeană, mai ales dacă este citit și ca răspuns la invazia rusă. Cu toate acestea, drumul Kievului spre Bruxelles este blocat în prezent de veto-ul Ungariei, condusă de Viktor Orbán, care ar părea să se opună unei rezistențe politice bazate mai mult pe motive interne și geopolitice decât pe criterii obiective. Poziția ungară, contestată deschis de Comisia Europeană, a condus la un impas care riscă să compromită credibilitatea întregului proces de extindere, într-un moment delicat din viața și istoria Uniunii.

PENTRU COMISIA EUROPEANĂ ESTE UN PROCES BAZAT PE MERIT

Comisia Europeană a precizat că nu există „motive obiective” care să împiedice deschiderea primului grup de negociere cu Ucraina – denumit „Fundamente” – care include capitole privind democrația, statul de drept, drepturile omului și achizițiile publice. Purtătorul de cuvânt al Comisiei a subliniat faptul că Ucraina desfășoară reforme semnificative, mai ales având în vedere că operează în cele mai dificile circumstanțe imaginabile, confirmând astfel că procedează cu o abordare bazată pe merit și pe respectarea criteriilor de la Copenhaga. Această apreciere a fost reiterată și de președintele Ursula von der Leyen care, lăudând angajamentul Ucrainei față de reformă, a precizat că acum este rândul Uniunii Europene să obțină rezultate bune în această privință. Cu toate acestea, acest apel nu s-a tradus într-o soluție concretă la impasul cauzat de veto-ul ungar.

DREPTUL DE VETO AL UNGARIEI ÎNTRE MOTIVAȚII POLITICE ȘI DINAMICA NAȚIONALĂ

Refuzul Ungariei de a deschide negocieri cu Kievul este justificat de prim-ministrul Viktor Orbán prin referire la o consultare națională fără caracter obligatoriu, în cadrul căreia 95% dintre participanți s-au declarat împotriva aderării Ucrainei. Prezența la vot a fost semnificativ mai scăzută decât la alegerile parlamentare din 2022, dar Orbán a pretins totuși un mandat puternic din partea cetățenilor săi pentru a bloca procesul de aderare a Ucrainei la Uniune. Una dintre principalele critici aduse de Budapesta se referă la presupusa încălcare a drepturilor minorității maghiare din Ucraina, în special în regiunea Transcarpatia. În ciuda eforturilor Kievului de a aproba un plan de acțiune menit să consolideze protecția minorităților, discuțiile bilaterale dintre cele două țări au eșuat după ce Ucraina a acuzat Ungaria de activități de spionaj. Această ruptură a adâncit neîncrederea reciprocă și i-a oferit lui Orbán un motiv aparent pentru a veta aderarea Ucrainei la Uniune.

REACȚIILE EUROPENE ȘI FRUSTRAREA UCRAINEANĂ

Poziția ungară a fost primită cu rezerve atât de oficialii europeni, cât și de liderii ucraineni. La ultimul summit european, președintele Volodymyr Zelensky a făcut un apel înflăcărat pentru un mesaj politic clar, subliniind că întârzierile suplimentare ar putea submina încrederea globală în angajamentul Europei. Zelensky a declarat că deschiderea negocierilor ar fi deja o decizie politică care definește viitoarea integrare a Ucrainei în Europa. În ciuda sprijinului formal al multor cancelarii europene, veto-ul ungar rămâne un obstacol insurmontabil, întrucât orice decizie privind extinderea necesită unanimitatea celor 27 de state membre.

IPOTEZA DECUPLĂRII: RISCURI ȘI OPORTUNITĂȚI

Confruntați cu impasul persistent, diplomații de la Bruxelles iau în considerare separarea căilor de aderare ale Ucrainei și Moldovei, deși cele două țări și-au depus candidatura simultan și au fost declarate candidate în același timp. Orbán nu a ridicat nicio obiecție împotriva Moldovei, ceea ce face posibilă avansarea unilaterală a acesteia din urmă. Cu toate acestea, această opțiune prezintă riscuri semnificative: ar putea trimite poporului ucrainean mesajul că UE nu își respectă promisiunile, subminând percepția credibilității europene într-un moment critic. Comisia a declarat că nu intenționează să solicite decuplarea, dar a amânat decizia finală pentru statele membre, menținând obiectivul de a sprijini ambele țări în procesul de pregătire pentru aderare.

ÎNTRE MERIT ȘI POLITICĂ, VIITORUL UCRAINEI ÎN BALANȚĂ

Cazul ucrainean este, prin urmare, un adevărat test pentru Uniunea Europeană. Pe de o parte, evidențiază angajamentul Kievului față de reformă și hotărârea sa de a se integra în proiectul european; pe de altă parte, evidențiază limitele structurale ale unei UE care necesită unanimitate pentru deciziile cele mai strategice, expunându-se astfel riscului de paralizie. Problema aderării Ucrainei este mult mai mult decât o procedură tehnică: este un test de coerență, solidaritate și voință politică. Rezolvarea acesteia va defini nu numai destinul european al Ucrainei, ci și capacitatea Uniunii de a vorbi cu o singură voce într-un context geopolitic tot mai complex și mai conflictual.