Subscribe
Recent a fost publicat Trade Barrier Index 2025 (TBI 2025), un raport de mare interes pentru analiza situației economice internaționale actuale. Importanța acestui document apare în lumina transformărilor în curs de desfășurare în sistemul comercial mondial, marcate de o revenire la politicile protecționiste. În acest context, indicele oferă o imagine detaliată a barierelor comerciale existente și, în același timp, constituie o bază solidă pentru interpretarea evoluțiilor viitoare din sfera geopolitică și economică.
O PRIVIRE DE CEALALTĂ PARTE A ATLANTICULUI
O notă metodologică trebuie făcută și, probabil, explorată în profunzime într-un articol ulterior. De fapt, cadrul prezentat de TBI 2025 pare deja, în parte, depășit în ceea ce privește schimbările bruște care ar putea apărea pe termen scurt, în special în urma noilor măsuri tarifare introduse de administrația americană condusă de președintele Donald Trump. Aceste politici, menite să corecteze dezechilibrele percepute de SUA în comerțul internațional, au condus deja la o creștere a costurilor legate de importuri și exporturi, cu posibile repercusiuni pe termen mediu și lung asupra multor economii, inclusiv asupra celor ale statelor membre ale Uniunii Europene. În ciuda acestui fapt, ediția 2025 a raportului reprezintă un punct de referință esențial pentru studierea dinamicii în curs.
CONȚINUTUL ȘI METODOLOGIA INDICELUI BARIERELOR COMERCIALE
Pentru a înțelege pe deplin sfera analitică și interpretativă a indicelui barierelor comerciale, este esențială o examinare atentă a surselor utilizate, a obiectivelor cognitive urmărite și a metodologiei adoptate pentru prelucrarea datelor. TBI, prin natura sa de indice compozit, se bazează pe un sistem integrat de informații provenind de la organizații internaționale cu autoritate dovedită: printre acestea, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care furnizează date privind restricțiile din sectorul serviciilor, și Organizația Mondială a Comerțului (OMC), care contribuie cu statistici privind barierele netarifare, tarifele vamale și participarea la acorduri de liber schimb (ALS). Ediția 2025 se remarcă prin amploarea acoperirii sale, incluzând 122 de țări care reprezintă aproximativ 97% din produsul intern brut mondial și 80% din populația globală, ceea ce reprezintă o extindere semnificativă în comparație cu ediția 2023, care a luat în considerare doar 88 de țări. Această extindere reflectă dorința de a surprinde mai exact complexitatea și evoluția peisajului comerțului internațional, oferind în același timp o bază empirică solidă pentru dezvoltarea de politici economice bazate pe date fiabile și actualizate. În acest sens, indicele TBI 2025 este configurat ca un instrument de analiză avansată, esențial pentru interpretarea principalelor tendințe economice și comerciale la nivel mondial. Indicele își propune să monitorizeze și să evalueze întregul comerț internațional printr-o abordare pe mai multe niveluri, structurată pe patru piloni analitici fundamentali. Barierele comerciale directe sunt clasificate în trei macrocategorii: tarife, bariere netarifare (BNT) și restricții asupra serviciilor. La acestea se adaugă o a patra axă interpretativă denumită Facilitare, care ia în considerare o serie de factori structurali – inclusiv eficiența infrastructurilor logistice, protecția drepturilor de proprietate, restricțiile privind comerțul digital și gradul de aderare la acordurile de liber schimb – care au un impact decisiv asupra capacității țărilor de a accesa și de a participa la comerțul internațional.
CE S-A SCHIMBAT DE LA INDICELE BARIERELOR COMERCIALE 2023?
Pentru a analiza datele furnizate de indicele barierelor comerciale 2025, începem prin a le compara cu valoarea medie globală din ediția anterioară a acestui document, datată 2023. Aceasta este o valoare cuprinsă între 1 și 10, unde 10 reprezintă cel mai ridicat nivel posibil al prețurilor. În 2023, valoarea a fost de 3,95, în timp ce în indicele actual putem observa o creștere de 7%, ajungând la 4,22. Ce ne spune această creștere? Cu siguranță evidențiază creșterea tendinței de protecționism în sectorul comercial, într-un context care trebuie deja să facă față instabilității geopolitice legate de numeroasele conflicte în curs, cu reconfigurarea consecventă a lanțurilor globale și digitalizarea rapidă a fluxurilor economice.
DINAMICA ȘI TENDINȚELE GLOBALE ALE INDICELUI BARIERELOR COMERCIALE 2025
În lumina acestei creșteri globale de 7% a indicelui, se poate spune că analiza conținută și sugerată de TBI 2025 fotografiază o economie globală caracterizată printr-o înăsprire a politicilor comerciale restrictive într-un scenariu în care tensiunile geopolitice și tranziția digitală joacă un rol din ce în ce mai central. Lumea interconectată și crizele legate de conflicte – inclusiv în Europa cu războiul din Ucraina – se numără, prin urmare, printre elementele care facilitează această tendință. În plus, Indexul barierelor comerciale 2025 evidențiază faptul că unul dintre cele mai relevante aspecte ale actualului context comercial global este reprezentat de proliferarea barierelor digitale. În special, Uniunea Europeană a adoptat reglementări incisive, precum Legea privind serviciile digitale și Legea privind piețele digitale, care introduc constrângeri privind fluxul transfrontalier de date, cerințe privind localizarea conținutului, standarde de securitate cibernetică și taxe digitale. Reluând una dintre ipotezele propuse de analiza Index, aceste măsuri de reglementare, deși justificate de necesitatea de a proteja consumatorii și piața internă, ar risca să împiedice concurența și să încetinească inovarea tehnologică. Prin urmare, acestea ar fi bariere semnificative, mai ales dacă luăm în considerare evoluțiile legate de noile tehnologii și, mai ales, impactul pe care inteligența artificială îl va avea asupra societății noastre în viitorul apropiat. Privind zonele geografice extinse și impactul pe care economiile majore îl au asupra indicelui și asupra barierelor digitale, putem analiza contrastul dintre piețele din China și SUA. În China, sunt utilizate atât măsuri obligatorii de localizare a datelor, cât și bariere de securitate: în acest fel, a fost creat un mediu digital foarte precis și foarte reglementat. Privind în schimb la principalul concurent al dragonului de cealaltă parte a Pacificului, Statele Unite nu au o strategie și o disciplină federală cu adevărat omogenă în ceea ce privește barierele digitale. De fapt, fiecare stat aplică restricții diferite, mai ales dacă ne uităm la reglementările din sectoarele economiei gig, care implică platforme precum Uber și Airbnb. Dacă ne uităm la deschiderea maximă a comerțului digital, țările care obțin un indice mai ridicat sunt cu siguranță Singapore și Noua Zeelandă, datorită unor norme și reglementări absolut favorabile, în special din punctul de vedere al dinamicii digitale.
O PRIVIRE ASUPRA DINAMICII REGIONALE
Analizând comerțul internațional din perspectiva marilor zone regionale și luând în considerare datele, putem confirma că America de Nord se impune ca zona geografică cu cel mai ridicat nivel de deschidere comercială, susținută în principal de performanțele excelente ale Canadei și ale Statelor Unite, țări care continuă să se remarce prin adoptarea de politici care vizează liberalizarea comerțului. Desigur, în ceea ce privește SUA, trebuie să luăm în considerare și introducerea de noi politici tarifare lansate de președintele Trump cu doar o lună înainte de publicarea raportului. Dacă aceste politici ar deveni structurale, ele ar putea provoca prăbușirea indicelui SUA, trăgând în jos și performanțele regionale. În al doilea rând, găsim țările din Europa de Vest care, deși mențin un grad relativ ridicat de deschidere, par să fie penalizate de o prezență tot mai mare a barierelor netarifare. În special în ceea ce privește normele și reglementările stricte în domeniul digital, care tind să limiteze fluxul internațional de date și interoperabilitatea serviciilor. Astfel de aspecte sunt examinate și figurează pe agenda politică a Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce privește sprijinul pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Un caracter de mai mare eterogenitate caracterizează piața și economiile din regiunea Asia de Est și Pacific, deoarece există discontinuități marcate între economii foarte diferite. Pe de o parte, vedem economii foarte deschise, precum Hong Kong și Singapore, care ocupă primul și, respectiv, al doilea loc în Indexul barierelor comerciale 2025, iar apoi ne apropiem de țări precum Indonezia, plasată la capătul opus al clasamentului (locul 122) tocmai datorită unui grad ridicat de închidere comercială și a unei utilizări persistente a măsurilor protecționiste. Unele semne de îmbunătățire față de raportul din 2023 sunt înregistrate în Africa Subsahariană. Indicele subliniază că această creștere se datorează în principal reformelor structurale și liberalizărilor parțiale. În schimb, Asia de Sud are cele mai slabe rezultate, fiind confirmată drept cea mai restrictivă regiune, puternic influențată de strategii protecționiste precum cele adoptate de India și Pakistan, care conduc regiunea.