
Dacă ne gândim la climatul din 28 februarie de la Casa Albă și la scena ciocnirii dintre președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean Volodymyr Zelensky, ceea ce vedem în aceste zile este un scenariu complet nou și reînnoit. Am trecut prin mai multe faze. De la ciocnirea deschisă dintre cei doi lideri, la încercările Ucrainei de a drege busuiocul, trecând prin incertitudinea pozițiilor Rusiei și enervarea magnatului față de imposibilitatea de a prevedea (cel puțin pe termen scurt) mișcările Moscovei. În tot acest timp, iconografia acestei conjuncturi istorice va rămâne, cu siguranță, sub numele de „dialogul de la Vatican”. Două scaune simple într-un cadru pe cât de uimitor, pe atât de suprarealist pentru a încadra un dialog dens între doi lideri angajați în găsirea unui acord care să pună Ucraina pe calea unei păci juste și acceptabile. Până la semnarea, în ultimele zile, a tratatului privind pământurile rare: un acord care ar fi trebuit să fie semnat încă de la sfârșitul lunii februarie, dar, în mod evident, nu a fost încă momentul potrivit.
ACORDUL ÎNTRE KIEV ȘI WASHINGTON
Examinând acest acord – care urmează încă să fie aprobat de parlamentul de la Kiev – să pornim de la ceea ce Casa Albă a exprimat oficial. Documentele oficiale vorbesc, de fapt, despre un parteneriat economic care va permite celor două țări să colaboreze și să investească, astfel încât redresarea economică a Ucrainei să poată fi accelerată. Toate acestea, subliniind în același timp că, începând de astăzi, președinția Trump este angajată într-un proces de pace care vizează realizarea unei Ucraine libere și suverane, precum și a uneia prospere. Aceasta este o poziție mult mai avansată decât pozițiile anterioare ale magnatului, în urma cărora Zelensky a fost obligat să stea la masa negocierilor de partea perdanților.
O privire asupra reconstrucției
Ceea ce, din comoditate, continuăm să numim „tratatul privind pământurile rare” se referă, în realitate, la o gamă mult mai largă de aspecte care privesc, pe lângă petrol și gaze naturale, ceea ce vor fi viitoarele mecanisme de reconstrucție a țării devastate de conflict. Fondul de investiții care va fi înființat vizează, de fapt, o gestionare comună și egală, dar, mai presus de toate, elimină orice obligație de îndatorare din partea ucraineană. Referința este legată de cererile anterioare ale magnatului către premierul ucrainean de a returna ajutorul (se vorbește de 350 de miliarde de dolari, dar cifra este contestată) acordat în timpul conflictului. În plus față de aceste asigurări, care cântăresc greu asupra securității viitorului economic al țării, este important să subliniem că, în conformitate cu proiectele scurse în presă, Ucraina ar trebui să păstreze controlul deplin asupra subsolului și infrastructurii sale, precum și asupra resurselor sale naturale.
O atitudine mai dură față de MOSCOVA
Față de abordarea inițială a lui Donald Trump, care se străduia să precizeze din ce parte au început ostilitățile, situația pare să se fi schimbat considerabil în favoarea Kievului. Între timp, textul tratatului ar face referire la o invazie pe scară largă a Rusiei. O poziție importantă, prin urmare, care merge mână în mână cu presupunerea că nici statele și nici persoanele care au finanțat în vreun fel implicarea Moscovei în acest conflict nu vor beneficia vreodată în vreun fel de reconstrucția Ucrainei. O poziție importantă care pare astfel să tragă o linie, de data aceasta împărtășită și de administrația SUA.
ROLUL EUROPEI
Pentru Kiev, nu ar exista pericole nici în ceea ce privește dorința sa de a adera la Uniunea Europeană. De fapt, se temuseră critici cu privire la caracterul preferențial al partenerului comercial american. O relație care ar putea, totuși, să intre în conflict în viitor cu dispozițiile și tratatele semnate de statele membre. Dar SUA nu par să dorească să afecteze acest lucru sau procesul de aderare al Kievului, fapt care pare să fie recunoscut în text chiar de către SUA. De asemenea, ar fi recunoscut că este important ca acest tratat să nu intre în niciun fel în conflict cu acest proces, astfel încât, în cazul în care Kievul ar trebui să revizuiască unele dintre condițiile semnate (de exemplu, pentru a îndeplini obligațiile de membru al UE), ar putea fi deschise noi negocieri.
ETAPELE URMĂTOARE
Desigur, textul trebuie să treacă prin parlamentul ucrainean și cu siguranță nu va fi suficient pentru a determina părțile să se așeze la masa negocierilor. Dar cel puțin pare să fi redesenat o geometrie care, până în urmă cu câteva zile, părea extrem de dezechilibrată spre est.