Von der Leyen solicită autoapărare europeană și ajutor rapid pentru Ucraina

Președintele Comisiei îi îndeamnă pe lideri să aleagă între activele rusești și datoria comună, în timp ce socialiștii și liberalii o acuză că îl liniștește pe Trump

În ajunul unei reuniuni cruciale a Consiliului European de la Bruxelles, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut un discurs combativ în fața Parlamentului European de la Strasbourg, făcând apel la UE să se apere într-o lume a „războaielor și prădătorilor” și să deblocheze urgent noi fonduri pentru Ucraina. Intervenția sa a avut loc la aproape două săptămâni de la publicarea controversatei Strategii de securitate națională a SUA, considerată pe scară largă în Europa drept un semnal de reducere a angajamentelor transatlantice, în special față de securitatea continentului.

Fără a-l menționa vreodată pe Donald Trump pe nume, von der Leyen a răspuns direct poveștii venite de la Washington. „Nu ar trebui să fim șocați de ceea ce spun alții despre Europa”, le-a spus ea deputaților europeni, adăugând că afirmațiile despre UE s-au dovedit adesea greșite în trecut. Ea a recunoscut că strategia SUA a fost corectă în ceea ce privește scăderea ponderii Europei în PIB-ul global – de la 25 % în 1990 la 14 % în prezent – dar a reamintit cu precizie că Statele Unite au urmat aceeași traiectorie, scăzând de la 22 % la 14 % în aceeași perioadă. Adevărata schimbare, a susținut ea, a fost creșterea dramatică a Chinei, de la 4% la 20% din PIB-ul global.

Von der Leyen a încadrat această realitate nu ca un reproș transatlantic, ci ca o dovadă a unei transformări profunde a echilibrelor economice și politice globale. Cu toate acestea, decizia sa de a trece cu vederea acuzațiile mai dure cuprinse în strategia SUA – afirmații conform cărora instituțiile UE subminează libertatea și suveranitatea, înăbușă creșterea economică prin birocrație și promovează cenzura prin reglementări digitale – a provocat o reacție imediată din partea grupurilor de centru-stânga și liberale din Parlament.

Acuzații de aplanare

Iratxe García Pérez, liderul socialiștilor și democraților, i-a reproșat deschis președintelui Comisiei. „Nu ați spus un cuvânt despre amenințările venite din partea Statelor Unite”, a spus ea furioasă. „Ajunge cu îngăduința și lingușeala față de autocrați. Aceasta nu va aduce pacea, ci doar mai multe conflicte”. Grupul liberal Renew a reluat criticile pe un ton mai moderat. Liderul său, Valérie Hayer, apropiată de președintele francez Emmanuel Macron, a avertizat că liniștirea nu funcționează și a cerut să se opună oricărei forme de „vasalizare”, păstrând în același timp relația transatlantică.

Cu toate acestea, Von der Leyen a ales să orienteze dezbaterea departe de confruntarea directă cu Washingtonul și spre ceea ce ea a descris ca fiind lecția geopolitică mai largă a momentului. Efectul combinat al agresiunii Rusiei și al poziției din ce în ce mai tranzacționale a Americii, a susținut ea, a creat o lume mult mai periculoasă în care Europa se poate baza doar pe ea însăși.

Europa într-o lume a „războaielor și prădătorilor”

„La Consiliul European de mâine trebuie să afirmăm că ne ocupăm de propria noastră strategie, de propriile noastre interese și de propriile noastre priorități”, a declarat von der Leyen. „Acesta este momentul de independență al Europei”. Aplauzele din sală au fost mai degrabă politicoase decât entuziaste, reflectând îndoielile persistente cu privire la cât de realiste sunt aceste ambiții.

Pentru a-și susține punctul de vedere, președinta Comisiei a amintit de realizările recente, considerate cândva imposibile. Ea a reamintit decizia UE de a pune capăt dependenței de gazul și petrolul rusesc, ani de ezitare fiind în cele din urmă înlăturați de războiul din Ucraina. Ea a subliniat, de asemenea, o schimbare dramatică în politica de apărare, cu noi capacități industriale construite pentru a face față războiului hibrid și amenințărilor militare. „Am făcut mai mult pentru apărare într-un singur an decât într-un deceniu întreg”, a spus ea, menționând că numai în acest an au fost lansate investiții în valoare de 800 de miliarde EUR. Programul SAFE al UE – care oferă împrumuturi avantajoase pentru investiții în domeniul apărării – a fost suprasubscris, 19 țări solicitând deja fonduri și altele solicitând mai multe.

Dilema finanțării Ucrainei

Cu toate acestea, atunci când vine vorba de Ucraina, Europei îi lipsesc tocmai resursele noi. Cu ajutorul militar american efectiv înghețat, Kievul se confruntă cu un deficit critic de finanțare în următorii doi ani. Cum să îl acopere este dilema centrală cu care se confruntă liderii UE la Bruxelles.

Von der Leyen a reiterat angajamentul UE de a acoperi două treimi din nevoile de finanțare ale Ucrainei în perioada 2026-2027, adică 90 de miliarde EUR. Pentru a realiza acest lucru, ea a prezentat două opțiuni: utilizarea activelor rusești înghețate sau emiterea unei noi datorii europene comune. Ambele căi rămân dificile din punct de vedere politic. Belgia, Ungaria, Banca Centrală Europeană și Italia au ridicat obiecții cu privire la confiscarea activelor rusești, în timp ce așa-numitele țări „frugale”, conduse de Germania, se opun în continuare unui nou împrumut comun.

Cu toate acestea, von der Leyen a îndemnat liderii să decidă acum. Ea a reamintit că UE a făcut deja un pas important prin imobilizarea pe termen nelimitat a peste 200 de miliarde EUR în active rusești deținute în instituții financiare europene, până când Moscova va pune capăt războiului și va accepta să despăgubească Ucraina.

Deși președintele Consiliului European, António Costa, a promis reuniuni la nivel înalt de o zi, lista tot mai lungă de probleme nerezolvate – de la finanțarea Ucrainei la amenințarea cu deraierea acordului comercial UE-Mercosur de către Italia și Franța – sugerează contrariul. Reuniunea s-ar putea transforma cu ușurință într-un maraton de mai multe zile, testând dacă retorica de independență a Europei poate fi dublată de acțiuni decisive.

Alessandro Fiorentino